10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

De Cristian Grosu | 23.4.2018 .

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani.

De aceea, progresele în materie au fost analizate de Eurostat pentru toate statele membre ale Uniunii, pe zece dimensiuni considerate fundamentale pentru evoluţia pe zona de sărăcie şi incluziune socială.

Iată cum se poziţionează România faţă de media UE:

La un nivel mult ridicat faţă de media UE, explicabil parţial prin nivelul mai redus de dezvoltare economică, România a evoluat sincron cu statele membre până în 2015, cu un maxim atins conjunctural în 2012, ce arată pe seama cui s-a făcut ieşirea din criza economică.

Din păcate, din 2016 tendinţa la noi s-a inversat faţă de cea europeană, deşi datele pentru acel an arată mai bine faţă de 2010.

Oarecum paradoxal, ieşirea din criza economică şi reluarea unor ritmuri bune de creştere a PIB nu a condus nici la noi şi nici pe ansamblul Europei la diminuarea procentajelor de persoane aflate în risc de sărăcie după transferurile sociale.

Valorile din 2015 -2016 sunt mai mari faţă de cele din 2010 ceea ce indică o problemă pe partea de redistribuire a beneficiilor dezvoltării.

Din nou, se poate observa că România a evoluat aproape sincron cu media UE ( la un nivel semnificativ mai mare chiar în raport cu poziţionarea relativă a indicatorilor prezentaţi mai sus) şi din nou se face remarcată decuplarea în 2016 de trendul european, exprimată prin valorile consemnate de Eurostat a fi minime în ani diferiţi.

Aici stăm semnificativ mai bine faţă de media europeană în sensul că ( deşi în conştiinţa publică se crede pe dos) românii muncesc mai mult.

(Citiți și: ”PIB-ul regional / Vestea bună: cu peste 40.000 de euro/locuitor, Bucureștiul devansează Madridul, Berlinul și Roma. Vestea rea: e rezultatul dezechilibrelor interne”)

Partea neplăcută este că unii rămân în sărăcie chiar dacă muncesc iar partea şi mai neplăcută este că evoluţia noastră este total pe contrasens cu cea europeană iar în 2016 am atins un nivel maxim record pentru perioada analizată, la doar doi ani după obţineam minimul (un minim dezirabil).

La ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu un cost pentru casă mai mare de 40% din venitul disponibil suntem în proximitatea mediei europene (cu observaţia că indicatorul pentru 2011 se situează la un nivel bizar).

Iar trendul este unul bun, de apropiere faţă de practica europeană în materie, aflată în ultimii ani pe un trend bun.

La rata raportată a nevoilor medicale nesatisfăcute ( pentru care datele prelucrate de Eurostat se opresc în 2015) suntem pe un trend bun dar rămânem la un ecart considerabil faţă de media UE, procentajul celor care reclamă acest aspect fiind triplu în România.

La ponderea persoanelor care nu-şi pot permite încălzirea adecvată a locuinţei am obţinut progrese remarcabile până în 2014, când ne apropiasem foarte mult de media UE.

După 2014 evoluţiile au fost divergente iar decalajul a crescut spre valori mai importante.

La ponderea persoanelor care locuiesc în condiţii improprii ( gen acoperiş deteriorat, pereţi sau fundaţie cu igrasie etc.) România apare în statistica Eurostat cu o îmbunătăţire notabilă şi chiar reuşeşte performanţa de a coborâ sub media europeană, situaţie mai rar consemnată la orice indicator economic-social în ultimii ani.

Aici avem cel mai dureros indicator naţional la nivel social-economic şi poziţia cea mai precară în raport cu media UE.

Iar asta în pofida unor progrese evidente dar care, în acest ritm, nu ne pot duce spre practica europeană decât pe parcursul următorilor zeci de ani, poate chiar spre mijlocul secolului.

În fine, în ceea ce priveşte suprapopularea locuinţelor, simplificat suntem pe un trend în uşoară îmbunătăţire dar rămânem aproape de un proporţia de un român din doi în această situaţie.

Foarte departe de media UE, care arată o proporţie de un european din şase care locuieşte înghesuit după normele Eurostat.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Detaliile: Ministerul Transporturilor anunță că a trimis la Comisie clarificările pentru construcția Metroului spre Aeroportul Otopeni

Ministerul Transporturilor a transmis vineri Comisiei Europene clarificările privind proiectul Magistralei 6 – linia de metrou pentru conexiunea Gara de Nord – Aeroportul Internaţional Henri Coandă, […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Transgaz SA și Black Sea Oil & Gas – contract pentru transportul gazelor naturale din Marea Neagră. Proiectul depinde de impactul Legii offshore

Transgaz SA și Black Sea Oil & Gas au semnat vineri un contract cu durata de 15 ani pentru transportul gazelor naturale extrase din Marea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Londra / Secretarul de stat britanic pentru transporturi și cere un nou referendum pentru Brexit

Secretarul de stat britanic pentru transporturi, Jo Johnson – fratele mai mic al fostului ministru de externe Boris Johnson -, a demisionat vineri din guvern […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Victor Negrescu își face bilanțul într-o postare pe facebook

Întregul proces de pregătire a Preşedinţiei României la Consiliul UE este în grafic atât pe dimensiunea politică cât şi logistică, lucrurile nu depind de un […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Ambasadorul Danemarcei: UE este îngrijorată de anumite direcții urmate în Polonia, în Ungaria și poate și în România

Politicienii români ar trebui să fie atenți, pentru că nu este posibil să spui un lucru într-o țară și alt lucru în altă țară, avertizează […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »