5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

De Iulian Soare | 18.4.2017 .

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea votanților, oricât de mică ar fi aceasta, aprobă anumite schimbări în societate.

În cazul Turciei, plebiscitul de duminică aduce mai multe întrebări decât răspunsuri. În aparență, țara a făcut o alegere majoră: 51,3% dintre alegători au votat în favoarea amendării Constituției în sensul extinderii atribuțiilor președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Opoziția însă contestă, deocamdată neoficial, rezultatul. Deși comisia electorală a anunțat voctoria taberei ”Da”, rezultatul oficial va fi anunțat peste cel puțin 10 zile. Comisia este ea însăși în centrul unui scandal, din cauza deciziei luate la închiderea urnelor prin care a validat buletine de vot care nu erau autentificate corespunzător pentru a fi utilizate în procesul de consultare populară.

O misiune OSCE a criticat luni decizia comisiei electorale, afirmând că subminează măsurile antifraudă. Grupul de observatori a mai criticat și campania continuă în favoarea votului ”Da”, intimidările la care au fost supuși cei care militau în favoarea votului ”Nu” și faptul că pe buletinul de vot nu a fost tipărită întrebarea pusă la referendum. Toate acestea au determinat misiunea OSCE să afirme că organizarea votului ”nu s-a ridicat la standardele internaționale”.

De aici, întrebări și incertitudini. Va ataca în instanță opoziția rezultatul votului? Ținând cont de erodarea semnificativă a independenței justiției turce, va analiza obiectiv instanța eventuala sesizare? Ce a determinat comisia electorală să schimbe regulile privind buletinele de vot după încheierea procesului de consultare populară? Și, cel mai important, cum va folosi Erdogan puterile obținute după ce modificările aprobate devin lege?

Toate acestea frământă cetățenii turci și comunitatea internațională. Politico pune între paranteze întrebările și publică 5 certitudini legate de referendumul organizat duminică în Turcia.

Erdogan a obținut ce a dorit…

De când a devenit primul președinte ales prin vot direct, în 2014, după ce a fost 10 ani premier și șef al partidului de guvernare- AKP, Erdogan și-a manifestat nemulțumirea față de rolul ceremonial în mare parte jucat de instituția prezidențială.

Practic, Erdogan a fost întotdeauna cel care a condus statul, ignorând constrângerile constituționale și acționând de facto ca executiv. De ani de zile, el a pledat în favoarea trecerii la un sistem care să îi permită să conducă statul legal.

Duminica trecută a obținut în fine ce a dorit: cu o mică majoritate, cetățenii au aprobat prelungirea și extinderea regimului Erdogan. Există unele dubii legate de legitimitatea obținută cu această minimă majoritate, dar nimeni nu se îndoiește că pentru Erdogan rezultatul este similar cu o victorie zdrobitoare, un semn că regimul său este expresia voinței populare.

… dar nu și-a consolidat puterea

Majoritatea ”Da” este dată de votul a 1,25 milioane de persoane. Dacă aceste voturi au venit din diaspora sau au fost securizate de grupările naționaliste care îl sprijină pe Erdogan este imposibil de determinat în acest moment din cauza marjei reduse.

La prima vedere, votanții din Turcia urmează linia partidului pe care îl simpatizează. Ar fi trebuit să fie o victorie lejeră dacă lucrurile ar fi stat așa- la urma urmei, la precedentele alegeri, AKP și opoziția ultranaționalistă MHP (care la referendum a susținut tabăra ”Da”) au adunat 60% dintre voturi.

Procentele de la precedentele alegeri nu s-au repetat însă la referendumul de duminica trecută. Ținând cont de campania negativă a celorlalte partide de opoziție, probabil că votanții MHP s-au împărțit: unii au urmat linia oficială, alții au urmat sfatul disidentului naționalist Meral Aksener, care a pledat împotriva modificării Constituției. Mai probabil însă, o parte a suporterilor lui Erdogan din AKP au votat împotriva liniei oficiale.

Implicațiile rezultatului nu au cum să-i scape președintelui, care a sperat într-un final fără echivoc: opoziția din Turcia poate fi slabă, dar aproape jumătate dintre turci nu au încredere  în președinte.

Erdogan a pierdut marile aglomerări urbanie

O schimbare semnificativă s-a produs la nivelul alegătorilor din mediul urban- pentru prima dată, Erdogan a pierdut majoritatea în cele mai mari trei orașe din țară: Istambul, Ankara și Izmir.

În vreme ce Izmir este cunoscut ca bastion al partidului de opoziție CHP, majoritatea alegătorilor din Istambul și din Ankara vota în trecut cu președintele. Pierderea majorității din Istambul are o semnificație specială pentru Erdogan: el a fost primar al acestei localități în anii 90, iar ulterior guvernul său a finanțat masiv acest megalopolis, în care s-au realizat numeroase proiecte de infrastructură.

Apariția acestei divergențe urbane nu este singura explicație a rezultatului strâns, fiind evident că sud-estul Turciei, zonă rurală puțin dezvoltată aflată sub influență kurdă, a votat majoritar ”Nu” la referendum, la fel ca alte provincii din zona Mării Negre.

Turcia rămâne divizată

Societatea turcă este divizată pe mai multe linii de fractură: seculari împotriva islamiști, liberali împotriva conservatorilor, naționaliști turci împotriva naționaliști kurzi, și tot așa. Duminică s-a mai adăugat o linie: ”Da” împotriva ”Nu”.

Rezultatele partiale de la referendum au evidențiat alăturarea unor grupări care în mod normal se disprețuiesc, de exemplu formațiunea pro-kurdă HDP și disidenții ultranaționaliști conduși de Meral Aksener. Dar în ciuda mizei ridicate, campania pentru referendum a demonstrat lipsa de unitate.

De ambele părți, în special însă de partea guvernamentală, au existat numeroase ocazii în care retorica a atins cote greu de acceptat, au fost membri ai cabinetului de exemplu care au asimilat votanții ”Nu” cu teroriștii. La închiderea urnelor, Erdogan a adoptat un ton conciliant, afirmând că a obținut victoria în numele tuturor cetățenilor turci.

Totuși, având în față aproape jumătate din țară care i se opune și cu un rezultat contestat, guvernul trebuie să lupte pentru a păstra măcar o atmosferă de unitate.

În sfârșit, sondaje conforme cu realitatea

2016 a fost un an dezastruos pentru sociologii din întreaga lume, care au eșuat la cele mai importante examene: prognozele legate de referendumul din Marea Britanie și alegerile din Statele Unite. Sociologii din Turcia au nimerit însă rezultatele corecte.

Dacă în martie majoritatea sondajelor de opinie prezentau o victorie la limită a taberei ”Nu”, în aprilie trendul s-a inversat, toate arătând o victorie la limită a taberei ”Da”.

Duminică, sondajele s-au confirmat. Dacă rezultatele neoficiale vor fi întradevăr certificate la final.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Reîncălzirea relației Turcia – Germania: Recep Tayyip Erdogan, întâlnire cu Angela Merkel, după instalarea Guvernului de la Berlin

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan urmează să viziteze Berlinul odată ce un nou guvern german va fi instalat, a anunţat prim-ministrul Binali Yildirim într-un interviu […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marș nazist și anti-UE la Sofia, cu participarea unor extremiști din alte state membre

Sute de persoane din mai multe ţări au participat, sâmbătă seară, la Sofia, la un marş organizat în memoria unui general bulgar, Hristo Lukov, care […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Conferința de Securitate de la Munchen: Mihai Fifor s-a întâlnit cu reprezentanți ai producătorului de armament Lockheed Martin

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a avut sâmbătă, la Munchen, o întâlnire cu preşedintele companiei americane Lockheed Martin, Marillyn Hewson, în cadrul căreia s-a discutat […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Nord Stream 2, subiectul pe care cancelarul Merkel și premierul polonez și-au exprimat pozițiile divergente

Migrația și Nord Stream 2 sunt subiectele pe care cancelarul german Angela Merkel și premierul polonez Mateusz Morawiecki au recunoscut că au “diferenţe de abordare”, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Țară de tranzit: Numărul imigranților care au încercat să iasă ilegal din țară, mai mare decât al celor care au intrat ilegal

Aproape 6.000 de persoane au încercat să treacă ilegal granița română, în 2017, cei mai mulţi fiind organizaţi în grupuri conduse de călăuze, potrivit datelor Poliției […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »

Dosarul standardelor duble: Comisia Europeană lansează o campanie de testare a alimentelor din 16 state

Comisia Europeană va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare din 16 ţări ale Uniunii Europene, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea […] ... 
Citeste mai departe »

Reforma sistemului european de azil pe agenda miniștrilor de Interne ai UE

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE s-au reunit joi la Sofia pentru a discuta din nou despre reforma sistemului europan al azilului, proiect blocat […] ... 
Citeste mai departe »

Europa renunță să mai legifereze măsuri împotriva hate speech fiind mulțumită de reacția giganților IT

Comisia Europeană se îndepărtează de planul de a reglementa la nivelul UE măsuri care să oblige administratorii platformelor sociale să elimine postările care promovează un […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »