5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

De Iulian Soare | 18.4.2017 .

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea votanților, oricât de mică ar fi aceasta, aprobă anumite schimbări în societate.

În cazul Turciei, plebiscitul de duminică aduce mai multe întrebări decât răspunsuri. În aparență, țara a făcut o alegere majoră: 51,3% dintre alegători au votat în favoarea amendării Constituției în sensul extinderii atribuțiilor președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Opoziția însă contestă, deocamdată neoficial, rezultatul. Deși comisia electorală a anunțat voctoria taberei ”Da”, rezultatul oficial va fi anunțat peste cel puțin 10 zile. Comisia este ea însăși în centrul unui scandal, din cauza deciziei luate la închiderea urnelor prin care a validat buletine de vot care nu erau autentificate corespunzător pentru a fi utilizate în procesul de consultare populară.

O misiune OSCE a criticat luni decizia comisiei electorale, afirmând că subminează măsurile antifraudă. Grupul de observatori a mai criticat și campania continuă în favoarea votului ”Da”, intimidările la care au fost supuși cei care militau în favoarea votului ”Nu” și faptul că pe buletinul de vot nu a fost tipărită întrebarea pusă la referendum. Toate acestea au determinat misiunea OSCE să afirme că organizarea votului ”nu s-a ridicat la standardele internaționale”.

De aici, întrebări și incertitudini. Va ataca în instanță opoziția rezultatul votului? Ținând cont de erodarea semnificativă a independenței justiției turce, va analiza obiectiv instanța eventuala sesizare? Ce a determinat comisia electorală să schimbe regulile privind buletinele de vot după încheierea procesului de consultare populară? Și, cel mai important, cum va folosi Erdogan puterile obținute după ce modificările aprobate devin lege?

Toate acestea frământă cetățenii turci și comunitatea internațională. Politico pune între paranteze întrebările și publică 5 certitudini legate de referendumul organizat duminică în Turcia.

Erdogan a obținut ce a dorit…

De când a devenit primul președinte ales prin vot direct, în 2014, după ce a fost 10 ani premier și șef al partidului de guvernare- AKP, Erdogan și-a manifestat nemulțumirea față de rolul ceremonial în mare parte jucat de instituția prezidențială.

Practic, Erdogan a fost întotdeauna cel care a condus statul, ignorând constrângerile constituționale și acționând de facto ca executiv. De ani de zile, el a pledat în favoarea trecerii la un sistem care să îi permită să conducă statul legal.

Duminica trecută a obținut în fine ce a dorit: cu o mică majoritate, cetățenii au aprobat prelungirea și extinderea regimului Erdogan. Există unele dubii legate de legitimitatea obținută cu această minimă majoritate, dar nimeni nu se îndoiește că pentru Erdogan rezultatul este similar cu o victorie zdrobitoare, un semn că regimul său este expresia voinței populare.

… dar nu și-a consolidat puterea

Majoritatea ”Da” este dată de votul a 1,25 milioane de persoane. Dacă aceste voturi au venit din diaspora sau au fost securizate de grupările naționaliste care îl sprijină pe Erdogan este imposibil de determinat în acest moment din cauza marjei reduse.

La prima vedere, votanții din Turcia urmează linia partidului pe care îl simpatizează. Ar fi trebuit să fie o victorie lejeră dacă lucrurile ar fi stat așa- la urma urmei, la precedentele alegeri, AKP și opoziția ultranaționalistă MHP (care la referendum a susținut tabăra ”Da”) au adunat 60% dintre voturi.

Procentele de la precedentele alegeri nu s-au repetat însă la referendumul de duminica trecută. Ținând cont de campania negativă a celorlalte partide de opoziție, probabil că votanții MHP s-au împărțit: unii au urmat linia oficială, alții au urmat sfatul disidentului naționalist Meral Aksener, care a pledat împotriva modificării Constituției. Mai probabil însă, o parte a suporterilor lui Erdogan din AKP au votat împotriva liniei oficiale.

Implicațiile rezultatului nu au cum să-i scape președintelui, care a sperat într-un final fără echivoc: opoziția din Turcia poate fi slabă, dar aproape jumătate dintre turci nu au încredere  în președinte.

Erdogan a pierdut marile aglomerări urbanie

O schimbare semnificativă s-a produs la nivelul alegătorilor din mediul urban- pentru prima dată, Erdogan a pierdut majoritatea în cele mai mari trei orașe din țară: Istambul, Ankara și Izmir.

În vreme ce Izmir este cunoscut ca bastion al partidului de opoziție CHP, majoritatea alegătorilor din Istambul și din Ankara vota în trecut cu președintele. Pierderea majorității din Istambul are o semnificație specială pentru Erdogan: el a fost primar al acestei localități în anii 90, iar ulterior guvernul său a finanțat masiv acest megalopolis, în care s-au realizat numeroase proiecte de infrastructură.

Apariția acestei divergențe urbane nu este singura explicație a rezultatului strâns, fiind evident că sud-estul Turciei, zonă rurală puțin dezvoltată aflată sub influență kurdă, a votat majoritar ”Nu” la referendum, la fel ca alte provincii din zona Mării Negre.

Turcia rămâne divizată

Societatea turcă este divizată pe mai multe linii de fractură: seculari împotriva islamiști, liberali împotriva conservatorilor, naționaliști turci împotriva naționaliști kurzi, și tot așa. Duminică s-a mai adăugat o linie: ”Da” împotriva ”Nu”.

Rezultatele partiale de la referendum au evidențiat alăturarea unor grupări care în mod normal se disprețuiesc, de exemplu formațiunea pro-kurdă HDP și disidenții ultranaționaliști conduși de Meral Aksener. Dar în ciuda mizei ridicate, campania pentru referendum a demonstrat lipsa de unitate.

De ambele părți, în special însă de partea guvernamentală, au existat numeroase ocazii în care retorica a atins cote greu de acceptat, au fost membri ai cabinetului de exemplu care au asimilat votanții ”Nu” cu teroriștii. La închiderea urnelor, Erdogan a adoptat un ton conciliant, afirmând că a obținut victoria în numele tuturor cetățenilor turci.

Totuși, având în față aproape jumătate din țară care i se opune și cu un rezultat contestat, guvernul trebuie să lupte pentru a păstra măcar o atmosferă de unitate.

În sfârșit, sondaje conforme cu realitatea

2016 a fost un an dezastruos pentru sociologii din întreaga lume, care au eșuat la cele mai importante examene: prognozele legate de referendumul din Marea Britanie și alegerile din Statele Unite. Sociologii din Turcia au nimerit însă rezultatele corecte.

Dacă în martie majoritatea sondajelor de opinie prezentau o victorie la limită a taberei ”Nu”, în aprilie trendul s-a inversat, toate arătând o victorie la limită a taberei ”Da”.

Duminică, sondajele s-au confirmat. Dacă rezultatele neoficiale vor fi întradevăr certificate la final.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

NASA a lansat cu succes sonda dolară Parker într-o misiune fără precedent

NASA a lansat cu succes, duminică, de la baza Cape Canaveral, din Florida, sonda Parker într-o misiune fără precedent spre Soare, prin care se va încerca […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Lira turcă se prăbușește, economia Turciei se clatină sub politica inflaționistă a regimului Erdogan. Confruntarea cu Washingtonul amplifică criza

Lira turcă se prăbușește, iar economia Turciei se clatină sub politica inflaționistă a regimului Erdogan. Confruntarea cu Washingtonul amplifică criza Lira turcă a pierdut vineri […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Criza migraţiei: Cancelarul german Angela Merkel şi premierul spaniol Pedro Sanchez au convenit să susţină Marocul

Noul premier spaniol Pedro Sanchez şi cancelarul federal german Angela Merkel au convenit, sâmbătă, în Spania, ca Marocul să beneficieze de un sprijin mai mare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

SUA anunţă Forţa Spaţială, o nouă ramură a forţelor militare americane

Vicepreşedintele american, Mike Pence, a anunţat joi detaliile planului de creare a unei Forţe Spaţiale a SUA, care va deveni a şasea ramură a forţelor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Importurile UE de gaze naturale lichefiate din SUA au crescut de la 0 la 2,8 mld. metri cubi în doi ani

De la primul transport gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, sosit în portul Sines din Portugalia în aprilie 2016 şi până în prezent , importurile […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Criza migraţiei: Cancelarul german Angela Merkel şi premierul spaniol Pedro Sanchez au convenit să susţină Marocul

Noul premier spaniol Pedro Sanchez şi cancelarul federal german Angela Merkel au convenit, sâmbătă, în Spania, ca Marocul să beneficieze de un sprijin mai mare […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu de caz, Polonia – țara care riscă totul: UE ar putea să nu-i recunoască cererile de extrădare

Statele membre ale Uniunii Europene pot extrăda către Polonia persoane investigate în acest stat membru, în pofida faptului că Bruxellesul a declanșat Articolul 7 din […] ... 
Citeste mai departe »

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »