Acoperirea importurilor cu exporturi: Falia dintre Nord și Sud în oglinda competitivității

De Marin Pana | 22.7.2012 .

În prima treime a acestui an, economia germană a înregistrat un surplus de aproape 60 miliarde euro în comerțul exterior, potrivit rezultatelor definitive detaliate publicate de Eurostat.

Este un rezultat superior sumei tuturor celorlalte economii UE care au reușit să exporte mai mult decât au importat în 2012. Gradul de acoperire al importurilor germane cu exporturile către partenerii comerciali a urcat astfel la 120%.

Nivelul și evoluția acestui acestui indicator ne spun foarte multe despre competitivitatea economiilor europene, despre presiunile care se exercită asupra cursului de schimb din țările non-euro care au regim de flotarea monedei naționale și despre poziția României în acest context.

Totodată, el evidențiază foarte bine falia dintre nordul și sudul Uniunii.

În topul țărilor cu excedent comercial, care susțin astfel cotația euro pe piețele internaționale, se situează Germania ( 59,3 miliarde euro), urmată de Olanda (16,2 milioane euro) și Irlanda (13,4 miliarde euro).

Se poate observa ușor capacitatea extraordinară a economiei reale irlandeze de a genera venituri, la un grad de acoperire excepțional ( 181% !!), ceea ce explică și reducerea datoriei publice spre nivelul de 100% după criza de ordin financiar ce a afectat țara.

Cele mai mari deficite din zona euro le înregistrează Franța ( 29 miliarde euro), Spania ( 15,3 miliarde euro) și Grecia ( 6 miliarde euro). Dacă primele două sunt cu gradul acoperire la 83% – 84%, similar cu al României, Grecia se află la un dezastruos 56%. Nota bene, în pofida unui efort de restructurare remarcabil, respectiv cea mai mare creștere a exporturilor ( 13%) și cea mare scădere a importurilor ( tot 13%) față de aceeași perioadă a anului trecut.

Desigur, pentru anumite țări se poate invoca echilibrarea balanței de plăți prin turism, prin investițiile străine, prin serviciile financiare etc. Dar baza industrială și tehnologică este mult mai solidă și oferă chiar posibilitatea de a beneficia de criză, în condițiile intensificării concurenței pe o piață unde raportul dintre calitate și preț devine și mai important.

De remarcat ar fi și deficitul foarte foarte ridicat ( 51,8 miliarde euro) și, mai ales, în creștere ( +56%), al Marii Britanii față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu un grad de acoperire în scădere de la 78% la 70%, singura mare putere europeană din afara zonei euro se confruntă cu o problemă de competitivitate și depinde puternic de păstrarea supapei de echilibrare numită lira sterlină.

Un caz interesant este Italia, care și-a îmbunătățit vizibil rezultatele, de la 88% la 97% grad de acoperire și și-a redus drastic deficitul comercial ( de la 15,9 miliarde euro la doar 3,6 miliarde euro). Cu toate acestea, țara este sub presiunea jucătorilor de pe piețele internaționale. Ceea ce corelat cu situația Greciei arată că este mult mai simplu să tragi frâna de mână decât să oprești o mașină care a luat-o la vale.

România față de…

În acest context, comerțul exterior al României a bătut pasul pe loc, rezultatele fiind aproape identice în prima treime a lui 2011 și prima treime a lui 2012, la un grad de acoperire plafonat la 85%, deși devalorizarea destul de marcată față de euro și importantă față de dolar ar fi trebuit, teoretic, să se vadă în rezultatul schimburilor cu exteriorul.

Este consecința unei structuri de export destul de rigide și a dependenței destul de ridicate de importuri la produsele destinate vânzării la extern, care anulează în bună parte efectul unui leu mai slab. Practic, pentru a avea un efect favorabil, volumul mult sporit al încasărilor ar trebui să compenseze cursul mai scăzut de revenire leu/euro sau leu/dolar, ceea ce nu se întâmplă.

Totuși, păstrarea cvasiconstantă a deficitului ( 2,6 față de 2,5 miliarde euro) nu este o contraperformanță. Lipsite și de pârghia cursului flotant, țări precum Letonia sau Bulgaria, ambele cu un grad de acoperire de 80%, și-au înrăutățit deficitul comercial ( al Bulgariei s-a dublat, de la 0,8 miliarde euro la 1,6 miliarde euro).

În pofida unei conectări mult mai puternice la economiile din UE, aflate într-o perioadă dificilă, colegele noastre de flotare, Cehia, Ungaria și Polonia au obținut rezultate mai bune. Cehia și Ungaria au avut grade de acoperire similare de circa 110%, similare cu Olanda sau Danemarca iar Cehia a reușit chiar să-și crească substanțial excedentul (+74%, la 4,7 miliarde euro).

Intrată în zona euro, Slovacia a reușit să-și majoreze de patru ori excedentul comercial iar, din afara zonei euro dar cu un curs cvasiconstant Suedia și-a crescut ușor plusul din schimburile externe, ambele situate la 106% – 107% grad de acoperire. De unde se vede că evoluția favorabilă a cursului poate ajuta, dar nu este o condiție pentru o economie realmente competitivă, unde stabilitatea și predictibilitatea sunt mai importante.

Sunt câteva constatări din care România ar trebui să tragă concluziile care se impun, dacă vrea să se impună pe un palier superior în competiția de pe piața internațională. Desigur, un anumit deficit de dezvoltare poate fi acceptat ( preferabil cu finanțare externă), dar numai în perspectiva aducerii unor mijloace de producție care ulterior să-și recupereze valoarea din veniturile valutare obținute. Cu o evoluție reflectată în aducerea treptată a gradului de acoperire dinspre est spre vest și dinspre sud spre nord.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »