Aparatura medicală pentru terapia cancerului: România – locul 27 în UE, Bulgaria – locul 10

De Marin Pana | 4.1.2018 .

România mai bifează în statistica europeană un ultim loc între statele UE la un indicator sec, care arată preocuparea faţă de sănătate şi „grija faţă de om”. Dacă vă mai amintiţi de această sintagmă, doar aparent ataşată de epoca socialistă prin intermediul „limbii de lemn”, păstrată şi acum prin diverse instituţii. Indicatorul se referă la aparatura medicală pentru terapia cancerului.

Terapia cu raze X utilizează unde de înaltă energie pentru a reduce tumorile şi a omorî celulele canceroase. În 2016, ceva mai mult de 3.500 de echipamente de terapie care funcţionează pe acest principiu au fost utilizate în spitale şi de către furnizorii de servicii de sănătate de tip ambulator din Uniunea Europeană.

Mai mult de două treimi din aceste aparate de terapie cu raze X s-au concentrat în Franţa ( 670 bucăţi) şi Marea Britanie (605 bucăţi). Cu toate acestea, dacă se face raportarea la numărul populaţiei, pentru a aprecia corect accesibilitatea la un astfel de tratament, ţara cea maibine dotată este Belgia, cu 1,81 aparate la 100.000 de locuitori.

Peste pragul de 1 la 100.000 se mai situau, potrivit datelor centralizate de către Eurostat,  Danemarca (1,37) Slovacia (1,24), Finlanda (1,04) şi Franţa (1,01). Prezenţa Slovaciei în acest club select al atenţiei acordate persoanelor bolnave arată că se poate reduce rapid decalajul faţă de Occident în domenii care realmente contează, unde este o problemă de viaţă sau moarte.

Potrivit datelor prelucrate şi centralizate la nivelul Uniunii pentru anul 2014, cancerul a figurat drept cauza de deces pentru 1,3 milioane de persoane în UE, respectiv pentru mai mult de 1 din 4 decese.

La coada dotării cu această aparatură ce oferă o şansă sporită la viaţă şi/sau o perioadă crescută de supravieţuire s-au situat ( probabil că nici nu mai era nevoie să ghiciţi cu ce ţară începe lista) România (0,37), Estonia (0,38), Letonia (0,40), Polonia şi Portugalia (ambele cu 0,42), Ungaria (0,46), Cipru (0,47), Spania şi Austria (câte 0,49).

De luat aminte pentru o eventuală inspiraţie în domeniu, vecinii de la sud de Dunăre, care sunt destul de mult rămaşi în urma noastră la nivelul PIB/locuitor, figurează în clasamentul european amintit mai sus tocmai pe locul 10, aproape de Cehia şi Marea Britanie, şi au o poziţionare peste Suedia.

Fără alte comentarii, orium inutile pentru cei aflaţi în suferinţă deoarece datele vorbesc de la sine şi se văd în realitatea cotidiană, vă prezentăm graficul publicat de Eurostat:

Dotarea cu echipament pentru terapia cu radiaţii în statele UE

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Miza profundă a războiului comercial: Termenii, renegocierile și tranșeele globalizării

Confruntarea supratarifelor vamale dintre cele mai mari trei puteri economice ale lumii (SUA, China și UE) are raţiuni mai profunde decât protecţionismul imediat și ţintesc […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Contrast unic în UE: 92% din exploatațiile agricole sunt sub 5 hectare, dar fermele mari (0,5% din numărul total) dețin peste 50% din terenul agricol

O treime din cele 10,3 milioane de ferme europene se aflau în 2016 în România. Este cel mai mare număr de exploatații agricole dintr-o țară europeană, fără ca […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Prioritățile României descrise de managerul de țară al Băncii Mondiale: Conexiune rutieră Moldova-Transilvania, un sistem de educație performant și instituții capabile

Bucureştiul este capitala europeană cea mai expusă cutremurelor, iar inundaţiile care se pot produce frecvent în ţară îi afectează în special pe cei mai săraci […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »