Paradox românesc! Creştere economică record din scăderi pe sectoarele de bază

De Marin Pana | 23.11.2017 .

Potrivit unui comunicat al Eurostat din 17 noiembrie 2017, România figurează pe luna septembrie a anului curent în fruntea statelor care au înregistrat cele mai mari scăderi ale volumului producţiei faţă de luna precedentă în sectorul construcţiilor (-4,6% la noi, faţă de -3,8% Ungaria şi -2,4% Slovacia, cu o referinţă de +0,1% pe media UE28, valori ajustate sezonier).

Dacă se face raportarea la aceeaşi lună a anului precedent, situaţia se prezintă şi mai prost, cu scăderea record de -13,5% în dreptul României, la mare distanţă de Marea Britanie (-1,4%) şi Belgia (-0,4%).

Atenţie! – este vorba despre ultima lună a trimestrului III, în care am consemnat un nivel record al creşterii PIB, anunţată de INS a fi la 8,6%, ajustat sezonier.

De reţinut că Ungaria, de care am amintit ceva mai devreme, este în acest clasament în frunte ( cu +23,8%, ceea ce înseamnă că a avut de unde să scadă, nu ca noi). Urmată de alte două state din fostul bloc estic preocupate în mod real de reducerea decalajelor de dezvoltare care le separă de Occident, Polonia (+18,1%) şi Slovenia (+7,0%).

O fi o întâmplare ? Să vedem ce s-a întâmplat pe parcursul trimestrului III în industria manufacturieră cu evoluţia ajustată sezonier de la o lună la alta. Nu pare să fie cazul decât de o creştere cu totul infimă, de o zecime de procent.

Încercăm în alt sector, dar situaţia este ca în bancul cu bicicleta de la Radio Erevan. Adică e mare, dar nu e creştere, e scădere:

OK, hai să adăugăm la acest sector şi mineritul, potrivit procedurilor şi modului de lucru al Eurostat, dar ghinion, ne dă tot cu minus, şi încă o tendinţă de scădere la final de trimestru, nu atât de mare ca cea de la industria prelucrătoare, dar destul de semnificativă :

În fine, hai să le luăm pe toate împreună, dar nu vom avea nicio surpriză decât amplitudinea scăderii de final, generată poate de faptul că nu le place celor de Eurostat de noi:

În niciun caz, nu se poate aduce vorba cu seriozitate despre un avans de +2,6% pe trimestrul trei faţă de trimestrul anterior, aşa cum a apărut în comunicatul-semnal referitor la PIB prezentat recent ca mare realizare a economiei. Pe care ar urma să se bazeze acordarea de diverse majorări de salarii, pensii etc.

Desigur, avem în PIB valoare adăugată brută în servicii, comerţ, administraţie publică (tehnic se presupune că salariile mai mari din sectorul bugetar ar echivala cu o creştere de calitate cuantificată în spor de PIB) şi vom vedea cumva ce anume a inflamat creşterea economică spre nivelul chinezesc.

Există, însă, o mare şi esenţială deosebire: În China, după ce se anunţă asemenea valori de creştere se vede concret ceva: construcţii de clădiri, autostrăzi, căi ferate sau produse cu care invadează piaţa occidentală sau, ca servicii, mai multă electricitate la preţuri rezonabile. Ori, în nicio asemnea privinţă nu e cazul la noi.

Fără o asemenea bază concretă, solidă, materializată în ceva, fie şi în şcoli, spitale sau clădiri admministrative civilizate pentru dezvoltarea capitalului uman (dacă de infrastructură pentru atragerea capitalului străin de lucru nu se poate vorbi) creşterea statistică nu poate dura. Cum ar spune tovarăşii de aderare la UE, ca să ai pretenţii, trebuie să vii cu ceva „po concretno”

Indiferent ce apare abstract pe o hârtie şi câte bancnote de plastic vom vehicula prin buzunare, dacă nu există o corespondenţă cât se poate de fizică cu produse vandabile şi realizări inginereşti palpabile nu vom ajunge să prosperăm doar prin servicii făcute de unii altora, contabilizate isteţ şi învârtite prin modificări absconse de fiscalitate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Prognoza de vară a Comisiei Europene taie din estimarea creșterii economice a României, până la 4,1% în 2018

Comisia Europeană a revizuit în scădere, până la 4,1%, estimarea creșterii economice a României în 2018, potrivit prognozei preliminare de vară, publicată joi. Estimarea emisă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă

În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care: 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate) 1,0% erau […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Munca de acasă: În UE și în România

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »