BCE: ”Tiparnița” funcționează conform planului, avem efecte. Eurozona – la adăpostul politicilor monetare

De Victor Bratu | 16.4.2015 .

1Moment unic în istoria conferinţelor de presă organizate de Banca Centrală Europeană (BCE), miercuri s-a aruncat cu confetti. Nu a fost iniţiativa organizatorilor, chiar dacă declaraţiile referitoare la rezultatele programului de stimulare a economiei din zona euro au părut să se potrivească acestui cadru, ci protestul unei activiste nemulţumită de “dictatura BCE”.

Instituţie care, prin vocea preşedintelui, nu poate risca astăzi un răspuns la întrebarea dacă Grecia va rămâne în Zona euro, nici dacă acest grup va primi noi membri în următorii 5 ani.

Un răspuns diplomatic referitor la lărgirea Zonei euro

Întrebat miercuri de un reprezentant al presei române dacă vede posibilă primirea de noi membri în zona euro înainte de anul 2020, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a formulat un răspuns din care reiese că decizia ţine de Bucureşti, nu de instituţia financiară cu sediul în Frankfurt.

“Există proceduri pentru eligibilitatea unui stat de a fi membru al zonei euro. Există criterii pe care toate ţările trebuie să le îndeplinească”, a fost declaraţia lui Mario Draghi, făcută în conferinţa de presă în care au fost prezentate deciziile de politică monetară luate de boardul instituţiei.

Autorităţile române – Guvern, Preşedinţie şi BNR susţin formal aderarea României la zona euro în anul 2019.

Deciziile de politică monetară

Principala decizie de politică monetară anunţată miercuri de Mario Draghi a fost cea anticipată  de analişti: BCE a menţinut dobânda de politică monetară, fixată în septembrie 2014 la nivelul minim record de 0,05%.

Ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit rămân de asemenea nemodificate, la 0,30%, respectiv, -0,20%”.

Declaraţia din deschiderea conferinţei de presă a preşedintelui BCE s-a referit însă aproape exclusiv la măsurile implementate recent de BCE pentru stimularea economiei din zona euro, măsuri care, potrivit lui Mario Draghi, “produc deja efectul scontat”.

Asigurările formulate de preşedintele BCE nu au fost suficiente, Mario Draghi fiind nevoit să răspundă în întreaga conferinţă de presă organizată la Frankfurt numai la întrebări legate de subiectele relaxarea cantitativă (QE) şi de negocierile cu Grecia.

Numai de bine despre QE

“Sunt chiar surprins de atenţia acordată informaţiilor privind o posibilă încheiere înainte de termen a programului, după doar o lună de la lansarea acestuia”, spune Mario Draghi.

“Este ca şi cum am alergat primul kilometru din maraton şi ne întrebăm deja dacă terminăm cursa”, a afirmat preşedintele BCE, care a negat inclusiv faptul că instituţia financiară europeană ar putea avea dificultăţi în atingerea ţintei lunare pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, în condiţiile în care tot mai multe dintre randamentele titlurilor de stat din zona euro scad sub 0% pe an.

“Nu anticipăm nici un fel de probleme. Aceste temeri sunt premature şi nu sunt sprijinite de datele actuale”, a declarat Mario Draghi.

Preşedintele BCE a menţionat însă că termenii programului BCE “ar putea fi ajustaţi pe viitor”, fără să ofere însă niciun detaliu legat de acest subiect.

Instituţia bancară europeană a lansat, în martie, programul de achiziţie de active din zona euro, care include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

Valoarea achiziţiilor lunare a fost stabilită la 60 de miliarde de euro, iar programul este anunţat să continue până în septembrie 2016 “şi, în orice caz, până când vom vedea o ajustare sustenabilă a inflaţiei, conform scopului nostru de a atinge o rată a inflaţiei mai mică, dar aproape de, 2% pe termen mediu”, aşa cum scrie în declaraţia oficială pusă la dispoziţia presei.

Efectele anunțului oficial: Acțiunile europene au urcat la cel mai înalt nivel din anul 2000 încoace

Acțiunile europene au urcat, miercuri, la cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani, după anunțul privind menținerea indicilor făcut de Mario Draghi, iar moneda euro a coborât cu 0,7% în fața monedei americane, la 1,058 dolari.

O licitație de obligațiuni germane a dus costurile de împrumut ale Germaniei la un minim record.

Anunțul lui Draghi a fost ”ajutat” în obținerea acestor efecte și de veștile din marile economii: Nokia a anunțat achiziția Alcatel.

Însă politicile monetare sunt principala carte pe care piețele și economiile pariază și rămâne de văzut cât vor ține acestea locul reformelor în economiile cu probleme.

Potrivit Reuters, și China se gândește, după SUA și zona euro, să aplice un program de relaxare cantitativă pentru a redresa creșterea economică.

Incident în clădirea BCE

Conferinţa de presă de miercuri a preşedintelui BCE va rămâne cu siguranţă în istoria instituţiei nu datorită deciziilor previzibile dealtfel, ci din cauza întreruperii provocate de o activistă germană, care s-a urcat pe masa prezidiului, de unde a împrăştiat confetti asupra capului lui Mario Draghi şi a strigat: “Jos dictatura BCE”.

2Momentul s-a petrecut la 2 minute după ce preşedintele BCE a început să citească declaraţia din debutul conferinţei de presă. Tânăra, care luase loc în primul rând al sălii, a sărit pe masa prezidiului, a aruncat în aer câteva coli de hârtie, a deschis o cutie din care a împrăştiat confetti peste Mario Draghi care, luat evident prin surprindere, nu a schiţat decât un gest reflex de apărare.

Prin surprindere au fost luate inclusiv gărzile preşedintelui BCE, care au reuşit să imobilizeze protestatarul şi să îl scoată din sală după ce Mario Draghi a fost scos din sala de conferinţe.

Potrivit poliţiei germane, cea care a provocat incidentul este o tânără de 21 de ani din Hamburg, care a reuşit să intre la conferinţa de presă folosind o acreditare de presă falsă. Tânăra a fost dusă la o secţie de poliţie, identificată şi eliberată, fiind pasibilă de o amendă în situaţia în care BCE va reclama oficial incidentul.

Noua clădire a BCE beneficiază de un sistem impresionant de securitate, cei care intră în instituţie dar care nu sunt angajaţi fiind supuşi unor controale similare celor din aeroporturi.

*

(Corespondență de la Frankfurt de Victor Bratu)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »