Beneficiile pentru copii din câteva țări UE și marea problemă a României

De Marin Pana | 24.8.2012 .

Guvernul german tocmai pregătește o lege prin care să fie alocați bani pentru mamele dispuse să stea acasă și să-și crească copii până la vârsta de 3 ani. Motivele sunt mai multe – între altele, capacitatea redusă a sistemului de creșe – dar rațiunea principală se referă la marea problemă a Europei: scăderea demografică. Iar încurajarea natalității prin sprijin financiar acordat familiilor s-a dovedit a fi o măsură care funcționează.

Diferența între sumele acordate copiilor în vestul Europei și cele din România este de peste 10 la 1, câteva exemple din legislația occidentală fiind edificatoare în acest sens. Fără măsuri fiscale în favoarea noii generații, ne vom confrunta cu mari probleme pe termen mediu și lung: o problemă de încurajare a natalităţii, de întinerire a populaţiei, de demografie. În definitiv, o investiţie în contribuţiile viitoare la bugetele sociale.

La fel ca marea majoritate a ţărilor europene, Germania acordă sume de bani egale pentru fiecare copil persoanei care are copilul în întreţinere. Plăţile alocaţiilor ( Kindergeld) se fac în urma aprobării unei cereri adresate agenţiilor familiale care funcţionează la nivel local (Famillienkasse).

Suma este de 154 euro (aproximativ 700 lei)/copil/lună pentru fiecare din primii trei copii şi 179 euro (800 lei)/copil/lună pentru fiecare din următorii, de la al patrulea în sus. Este ca şi cum un român ar beneficia de scutire de impozit pentru circa 4.300 lei ( 5.000 lei) de fiecare copil.

În Irlanda, fiecare din primii doi copii este susţinut de stat cu 150 euro, iar de al treilea în sus cu 187 euro.

Finlanda acordă 100 euro pentru primul copil, 111 euro pentru al doilea, 142 euro pentru al treilea, 162 euro pentru al patrulea şi câte 183 euro de la al cincilea în sus.

Danemarca acordă banii şi în funcţie de vârsta copilului. Astfel, între 0 şi 2 ani, cuantumul lunar al alocaţiei este de 190 euro (plata se face trimestrial în coroane daneze, cursul de conversie folosit a fost 1 euro = 7,46 coroane). Între 3 şi 6 ani, alocaţia care revine lunar este de 150 euro iar după 7 ani scade cu puţin sub 120 euro.

România

Exemplele ar putea continua, dar ideea de bază este atenția deosebită acordată de sistemele sociale vest-europene generației viitoare. Nu doar la nivel declarativ, ci cât se poate de concret, la nivelul sumelor acordate, care depășesc cu mult pe cele acordate de statul român, chiar dacă se ține cont de diferența de nivel de trai.

Practic, exprimat în euro, diferența este de un ordin de mărime, adică 10 la 1.

În varianta românească, deducerea pentru un copil aflat în întreţinere se ridică la cel mult 100 lei ( echivalentul unui beneficiu sub forma banilor rămaşi la contribuabil de 16 lei sau 3,67 euro). La care se adaugă doar 42 lei, adică 9,65 euro. Per total, ceva mai mult de 13 euro.

Asta dacă nu cumva părintele face parte din categoria considerată prea bogată pentru deduceri ( de la 2.520 lei sau 566 euro pe lună), caz în care pentru copilul aflat în întreținere nu mai beneficiază de nici un fel de deducere.

De la această abordare și până la plasarea în fruntea clasamentului sărăciei la copii la nivelul UE nu mai este decât un pas. Majorarea sumelor acordate ar fi necesară dar nu și suficientă, fiind de preferat deducerea unor sume consistente pentru cei care lucrează și nu acordarea nediferențiată de bani unor părinți, care, pe alocuri, trăiesc exact de pe urma alocației.

Asta pentru a stimula creșterea numărului de copii care să poată avea un nivel de trai decent și care să poată contribui ulterior la susținerea viitoarelor generații de pensionari, nu să încarce și mai mult factura socială ca urmare a nivelului scăzut de pregătire și ridicat de evaziune sau infracționalitate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »