Beneficiile pentru copii din câteva țări UE și marea problemă a României

De Marin Pana | 24.8.2012 .

Guvernul german tocmai pregătește o lege prin care să fie alocați bani pentru mamele dispuse să stea acasă și să-și crească copii până la vârsta de 3 ani. Motivele sunt mai multe – între altele, capacitatea redusă a sistemului de creșe – dar rațiunea principală se referă la marea problemă a Europei: scăderea demografică. Iar încurajarea natalității prin sprijin financiar acordat familiilor s-a dovedit a fi o măsură care funcționează.

Diferența între sumele acordate copiilor în vestul Europei și cele din România este de peste 10 la 1, câteva exemple din legislația occidentală fiind edificatoare în acest sens. Fără măsuri fiscale în favoarea noii generații, ne vom confrunta cu mari probleme pe termen mediu și lung: o problemă de încurajare a natalităţii, de întinerire a populaţiei, de demografie. În definitiv, o investiţie în contribuţiile viitoare la bugetele sociale.

La fel ca marea majoritate a ţărilor europene, Germania acordă sume de bani egale pentru fiecare copil persoanei care are copilul în întreţinere. Plăţile alocaţiilor ( Kindergeld) se fac în urma aprobării unei cereri adresate agenţiilor familiale care funcţionează la nivel local (Famillienkasse).

Suma este de 154 euro (aproximativ 700 lei)/copil/lună pentru fiecare din primii trei copii şi 179 euro (800 lei)/copil/lună pentru fiecare din următorii, de la al patrulea în sus. Este ca şi cum un român ar beneficia de scutire de impozit pentru circa 4.300 lei ( 5.000 lei) de fiecare copil.

În Irlanda, fiecare din primii doi copii este susţinut de stat cu 150 euro, iar de al treilea în sus cu 187 euro.

Finlanda acordă 100 euro pentru primul copil, 111 euro pentru al doilea, 142 euro pentru al treilea, 162 euro pentru al patrulea şi câte 183 euro de la al cincilea în sus.

Danemarca acordă banii şi în funcţie de vârsta copilului. Astfel, între 0 şi 2 ani, cuantumul lunar al alocaţiei este de 190 euro (plata se face trimestrial în coroane daneze, cursul de conversie folosit a fost 1 euro = 7,46 coroane). Între 3 şi 6 ani, alocaţia care revine lunar este de 150 euro iar după 7 ani scade cu puţin sub 120 euro.

România

Exemplele ar putea continua, dar ideea de bază este atenția deosebită acordată de sistemele sociale vest-europene generației viitoare. Nu doar la nivel declarativ, ci cât se poate de concret, la nivelul sumelor acordate, care depășesc cu mult pe cele acordate de statul român, chiar dacă se ține cont de diferența de nivel de trai.

Practic, exprimat în euro, diferența este de un ordin de mărime, adică 10 la 1.

În varianta românească, deducerea pentru un copil aflat în întreţinere se ridică la cel mult 100 lei ( echivalentul unui beneficiu sub forma banilor rămaşi la contribuabil de 16 lei sau 3,67 euro). La care se adaugă doar 42 lei, adică 9,65 euro. Per total, ceva mai mult de 13 euro.

Asta dacă nu cumva părintele face parte din categoria considerată prea bogată pentru deduceri ( de la 2.520 lei sau 566 euro pe lună), caz în care pentru copilul aflat în întreținere nu mai beneficiază de nici un fel de deducere.

De la această abordare și până la plasarea în fruntea clasamentului sărăciei la copii la nivelul UE nu mai este decât un pas. Majorarea sumelor acordate ar fi necesară dar nu și suficientă, fiind de preferat deducerea unor sume consistente pentru cei care lucrează și nu acordarea nediferențiată de bani unor părinți, care, pe alocuri, trăiesc exact de pe urma alocației.

Asta pentru a stimula creșterea numărului de copii care să poată avea un nivel de trai decent și care să poată contribui ulterior la susținerea viitoarelor generații de pensionari, nu să încarce și mai mult factura socială ca urmare a nivelului scăzut de pregătire și ridicat de evaziune sau infracționalitate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România – singura ancorată pe minus între mai noii membri UE, la deficitul de cont curent

România este singura ţară membră UE care a înregistrat consecutiv deficit de cont curent pe ultimele cinci trimestre, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Metoda 4 luni”: Guvernul blochează drumul României spre OCDE, clubul celor mai respectate ţări ale lumii

Politica provizoratului, promovată de Guvern la conducerile companiilor cu capital majoritar de stat, pune piedici serioase parcursului României spre statutul de țară membră a Organizației […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

6 runde de alegeri în Europa de urmărit în 2018

Oficialii de la Bruxelles își trag sufletul după alegerile organizate în câteva importante state membre în 2017, dar nu mai e mult și reîncep emoțiile. […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

În trimestrul III 2016, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal faţă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Aderarea pe termen mediu la Zona Euro – singurul obiectiv care poate limita derapajele din economie

Păstrarea monedei naţionale în regim de curs cu flotare controlată constituie o posibilitate de optimizare a creşterii economice durabile spre apropierea de Occident dar nu […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »