BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

De Adrian N Ionescu | 4.12.2016 .

Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din „veniturile certe” (firm revenues) ale ţării. Potenţialul lor de dezvoltare este, însă, insuficient fructificat – potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, realizat pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).

bm-crestere-ferma-zone-metro-mld

Veniturile generate de cinci dintre cele opt zone se situau între 5,9 şi 8,4 miliarde de euro fiecare, potrivit datelor din 2011, analizate de Banca Mondială în studiul lansat în acest an. Veniturile din zonele metropolitane ale Iașiului și Craiovei erau de circa trei miliarde de euro. Totodată, Bucureştiul contribuie cu peste 30 de miliarde de lei la bugetul statului.

Pe de altă parte, „lipseşte o înțelegere clară şi profundă a modului în care polii de creștere pot contribui la dezvoltarea generală a România”, sesizează analiza Băncii Mondiale. În afară de zonele metropolitane, studiul citat a mai luat în considerare alte 13 centre urbane de dezvoltare, de importanţă regională.

bm-crestere-ferma-a-zonelor-metropolitane

În tabelul de mai sus, Cluj-Napoca și Timișoara sunt singurii doi poli de dezvoltare care par să nu fi fost afectaţi de criza din 2008. Sunt de fapt singurii poli de dezvoltare care au înregistrat o creștere continuă din 2006 încoace. Alături de Constanța, au reușit să crească mai repede decât media națională.

Luați împreună, cei șapte poli de creștere (fără București) au avut o performanță mai slabă decât cea a țării în ansamblu. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că o mare parte a creșterii României este generată în și în jurul capitalei, București. Singurele județe care au reușit să mențină ritmul de creștere cu Bucureștiul sunt Timiș, Cluj, Sibiu și Argeș (unde se află uzina Dacia).

Mai multe date şi statistici despre fiecare zonă metropolitană şi centru de dezvoltare pot fi găsite în:

Growth Poles – studiul Băncii Mondiale despre zonele metropolitane ale României.

„Din păcate, în România, aceste motoare nu funcţionează în mod adecvat, se subliniază în analiza Băncii Mondiale realizată pentru MDRAP”, potrivit lui Mircea Ionescu-Heroiu, senior urban development specialist, la Banca Mondială, într-un comentariu din blogs.worldbank.org.

Un raport întocmit de EuroStat evidenţiază faptul că zonele metropolitane din UE generează aproximativ 70% din PIB, înregistrează cele mai rapide rate de creştere a populaţiei, generează o cotă semnificativă din numărul noilor locuri de muncă create şi concentrează o cotă semnificativă de absolvenţi de învățământ terţiar.

Forţa navetiştilor și dezvoltarea

Abordarea actuală a autorităților se bazează în mod inerent pe graniţele locale, chiar dacă unele centre urbane depind de altele din alte regiuni.

Apare astfel limitarea la o arie tampon de 30 km în jurul polilor de creștere. Este ignorat faptul că zonele economice funcționale sunt de obicei mai mari. Oamenii sunt, în general, dispuși să facă naveta până la două ore zilnic (dus şi întors)”, potrivit studiului.

Cu cât sunt mai mari, zonele metropolitane stimulează cu atât mai mult dezvoltarea unor economii mai puternice, folosind bazine mai mari de atragere a forței de muncă. Totodată, zonele mai mari fac posibile stimulente mai eficiente pentru investiții.

Ca urmare, zonele metropolitane din România și granițele acestora ar trebui reproiectate.

În fine, concepţia românească privind zonele metropolitane „se bazează în întregime pe acordul voluntar între localități. În practică, acest lucru a dus la formarea de asociații urbane care nu reușesc să includă în mod formal toate localitățile care se încadrează în zonele funcționale corespunzătoare”, remarcă studiul Băncii Mondiale.

bm-zone-metro-harta-navetisti

Definiţia zonei metropolitane include un municipiu, împreună cu zonele limitrofe care pot fi parcurse în cadrul unei deplasări (cu autovehiculul) de o oră de la marginea municipiului.

Există, însă, doar câteva municipii care dispun de un sistem de transport public metropolitan funcţional (de ex. Alba Iulia, Cluj-Napoca), potrivit studiului. Puţine municipii şi-au întocmit documente de planificare spaţială pentru propriile zone metropolitane (de ex. Brăila, Brașov, Craiova). Şi încă şi mai puţine municipii au reuşit să implementeze proiecte la nivel metropolitan (de ex. Constanța), potrivit sursei citate.

Harta de mai sus arată polarizarea creată de dezvoltarea metropolitană în zonele urbane de mărime medie şi mare din România. Zonele marcate cu roşu reprezintă reşedinţele de judeţ, iar cele cu albastru – localităţile unde cel puţin 15% din forţa de muncă face naveta către reşedinţa de judeţ pentru ocuparea unui loc de muncă.

Reşedinţele de judeţ atrag forţă de muncă din localităţile învecinate, iar unele municipii (Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Ploiești, Sibiu, Oradea şi Arad) atrag forţă de muncă de la distanţe chiar şi mai mari.

Pe de altă parte Bucureştiul atrage într-o proporţie semnificativă forţa de muncă din Ploieşti şi, pe termen săptămânal, şi de mai departe, fapt  mai puţin vizibil în harta următoare.

bm-zona-urbana-functionala-bucuresti

La fel, municipiul Constanța atrage forţă de muncă de pe întreg teritoriul județului. În fiecare dimineaţă, forţa de muncă a municipiului Constanța creşte cu 26,4% sau cu aproximativ 38.000 de persoane.

Provocările

Dintre provocările cu care se confruntă zonele metropolitane din România cele mai importante sunt:

  • Lipsa planificării adecvate privind dezvoltarea metropolitană, care poate încetini ritmul de creştere, respectiv dezvoltarea economiei. Infrastructura de transport nu facilitează îndeajuns accesul forței de muncă. Specialistul Băncii Mondiale, Mircea Ionescu-Heroiu, dă exemplul intrării în Cluj Napoca dinspre Florești, dar cel puțin la fel de critic este cel al traseului Ploiești-București, ambele implicând mari întârzieri și numeroase accidente auto.
  • Lipsa unui cadru legislativ clar şi stimulentele limitate oferite de administraţia centrală (finanţări pentru proiectele metropolitane) limitează capacitatea administraţiilor locale de a adopta o abordare integrată a dezvoltării metropolitane.
  • Şi din nou: Creşterea economică şi investiţiile în zonele urbane dinamice au făcut ca din ce în ce mai multe persoane să facă naveta sau să se mute, „ceea ce necesită soluţii integrate de transport metropolitan”.

Truismele esenţiale

Planificarea spaţială sporită are o importanţă critică pentru atragerea investitorilor şi pentru sprijinirea îmbunătăţirilor la nivelul rezultatelor de dezvoltare de la nivel urban.

„Specialiştii în urbanism ştiu că un plan bun care susţine dezvoltarea eficientă şi sustenabilă a unui oraş nu mai necesită reajustări, odată ce se demarează procesul de implementare. Odată ce o clădire a fost ridicată şi odată ce un drum a fost construit, este aproape imposibil să le mai muţi.

„În momentul în care zonele metropolitane nu se dezvoltă ca zone continue, ci ca localităţi individuale şi sisteme autosuficiente, atunci apare riscul unei creşteri urbane caracterizată de disfuncții şi ineficienţă”, aminteşte Mircea Ionescu-Heroiu, senior urban development specialist, la Banca Mondială, în articolul său.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape 8 milioane […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Curtea Europeană de Conturi: România, printre cele patru state cu risc ridicat de a nu putea absorbi fondurile europene alocate

În nouă state membre, angajamentele restante privind fondurile structurale și de investiții europene (ESI), reprezentau peste 15 % din cheltuielile publice din 2016, potrivit raportului […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Speranța de muncă: România – locul 25 în UE 28. De ce

România se află pe locul 25 între cele 28 de state din UE în ceea ce priveşte speranţa de ani de muncă pe parcursul vieţii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

FMI: Vremuri grele pentru economiile din estul UE. Convergența Est – Vest încetinește / Crește pericolul involuției reformelor

Europa Emergentă se confruntă cu un stres economic în creştere, care riscă să anuleze o parte din progresele politice din ultimele decenii, potrivit lui Poul Thomsen, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics: Băncile din România și Ungaria – cea mai rapidă redresare din regiune. Harta punctelor fierbinți central – europene

Băncile din Ungaria și România au avut „cea mai remarcabilă îmbunătățire” a datelor în ultimele trimestre, spune cel mai recent raport Capital Economics, dedicat piețelor emergente […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »

5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea […] ... 
Citeste mai departe »

Pledoarie pentru Europa cu mai multe viteze a unui teoretician al federalizării- Wolfgang Schäuble

Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, un campion al ideii de federalizare a Uniunii Europene, pare să fi renunțat la vechea sa credință de integrare […] ... 
Citeste mai departe »

Codruța Kovesi, la Consiliul Europei: Imunitatea miniștrilor trebuie limitată la durata mandatului lor

Legislația privind imunitatea miniștrilor ar trebui revizuită astfel încât ea să fie valabilă doar pe perioada mandatului, pentru a nu se ajunge în situația unui […] ... 
Citeste mai departe »