BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

De Adrian N Ionescu | 4.12.2016 .

Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din „veniturile certe” (firm revenues) ale ţării. Potenţialul lor de dezvoltare este, însă, insuficient fructificat – potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, realizat pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).

bm-crestere-ferma-zone-metro-mld

Veniturile generate de cinci dintre cele opt zone se situau între 5,9 şi 8,4 miliarde de euro fiecare, potrivit datelor din 2011, analizate de Banca Mondială în studiul lansat în acest an. Veniturile din zonele metropolitane ale Iașiului și Craiovei erau de circa trei miliarde de euro. Totodată, Bucureştiul contribuie cu peste 30 de miliarde de lei la bugetul statului.

Pe de altă parte, „lipseşte o înțelegere clară şi profundă a modului în care polii de creștere pot contribui la dezvoltarea generală a România”, sesizează analiza Băncii Mondiale. În afară de zonele metropolitane, studiul citat a mai luat în considerare alte 13 centre urbane de dezvoltare, de importanţă regională.

bm-crestere-ferma-a-zonelor-metropolitane

În tabelul de mai sus, Cluj-Napoca și Timișoara sunt singurii doi poli de dezvoltare care par să nu fi fost afectaţi de criza din 2008. Sunt de fapt singurii poli de dezvoltare care au înregistrat o creștere continuă din 2006 încoace. Alături de Constanța, au reușit să crească mai repede decât media națională.

Luați împreună, cei șapte poli de creștere (fără București) au avut o performanță mai slabă decât cea a țării în ansamblu. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că o mare parte a creșterii României este generată în și în jurul capitalei, București. Singurele județe care au reușit să mențină ritmul de creștere cu Bucureștiul sunt Timiș, Cluj, Sibiu și Argeș (unde se află uzina Dacia).

Mai multe date şi statistici despre fiecare zonă metropolitană şi centru de dezvoltare pot fi găsite în:

Growth Poles – studiul Băncii Mondiale despre zonele metropolitane ale României.

„Din păcate, în România, aceste motoare nu funcţionează în mod adecvat, se subliniază în analiza Băncii Mondiale realizată pentru MDRAP”, potrivit lui Mircea Ionescu-Heroiu, senior urban development specialist, la Banca Mondială, într-un comentariu din blogs.worldbank.org.

Un raport întocmit de EuroStat evidenţiază faptul că zonele metropolitane din UE generează aproximativ 70% din PIB, înregistrează cele mai rapide rate de creştere a populaţiei, generează o cotă semnificativă din numărul noilor locuri de muncă create şi concentrează o cotă semnificativă de absolvenţi de învățământ terţiar.

Forţa navetiştilor și dezvoltarea

Abordarea actuală a autorităților se bazează în mod inerent pe graniţele locale, chiar dacă unele centre urbane depind de altele din alte regiuni.

Apare astfel limitarea la o arie tampon de 30 km în jurul polilor de creștere. Este ignorat faptul că zonele economice funcționale sunt de obicei mai mari. Oamenii sunt, în general, dispuși să facă naveta până la două ore zilnic (dus şi întors)”, potrivit studiului.

Cu cât sunt mai mari, zonele metropolitane stimulează cu atât mai mult dezvoltarea unor economii mai puternice, folosind bazine mai mari de atragere a forței de muncă. Totodată, zonele mai mari fac posibile stimulente mai eficiente pentru investiții.

Ca urmare, zonele metropolitane din România și granițele acestora ar trebui reproiectate.

În fine, concepţia românească privind zonele metropolitane „se bazează în întregime pe acordul voluntar între localități. În practică, acest lucru a dus la formarea de asociații urbane care nu reușesc să includă în mod formal toate localitățile care se încadrează în zonele funcționale corespunzătoare”, remarcă studiul Băncii Mondiale.

bm-zone-metro-harta-navetisti

Definiţia zonei metropolitane include un municipiu, împreună cu zonele limitrofe care pot fi parcurse în cadrul unei deplasări (cu autovehiculul) de o oră de la marginea municipiului.

Există, însă, doar câteva municipii care dispun de un sistem de transport public metropolitan funcţional (de ex. Alba Iulia, Cluj-Napoca), potrivit studiului. Puţine municipii şi-au întocmit documente de planificare spaţială pentru propriile zone metropolitane (de ex. Brăila, Brașov, Craiova). Şi încă şi mai puţine municipii au reuşit să implementeze proiecte la nivel metropolitan (de ex. Constanța), potrivit sursei citate.

Harta de mai sus arată polarizarea creată de dezvoltarea metropolitană în zonele urbane de mărime medie şi mare din România. Zonele marcate cu roşu reprezintă reşedinţele de judeţ, iar cele cu albastru – localităţile unde cel puţin 15% din forţa de muncă face naveta către reşedinţa de judeţ pentru ocuparea unui loc de muncă.

Reşedinţele de judeţ atrag forţă de muncă din localităţile învecinate, iar unele municipii (Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Ploiești, Sibiu, Oradea şi Arad) atrag forţă de muncă de la distanţe chiar şi mai mari.

Pe de altă parte Bucureştiul atrage într-o proporţie semnificativă forţa de muncă din Ploieşti şi, pe termen săptămânal, şi de mai departe, fapt  mai puţin vizibil în harta următoare.

bm-zona-urbana-functionala-bucuresti

La fel, municipiul Constanța atrage forţă de muncă de pe întreg teritoriul județului. În fiecare dimineaţă, forţa de muncă a municipiului Constanța creşte cu 26,4% sau cu aproximativ 38.000 de persoane.

Provocările

Dintre provocările cu care se confruntă zonele metropolitane din România cele mai importante sunt:

  • Lipsa planificării adecvate privind dezvoltarea metropolitană, care poate încetini ritmul de creştere, respectiv dezvoltarea economiei. Infrastructura de transport nu facilitează îndeajuns accesul forței de muncă. Specialistul Băncii Mondiale, Mircea Ionescu-Heroiu, dă exemplul intrării în Cluj Napoca dinspre Florești, dar cel puțin la fel de critic este cel al traseului Ploiești-București, ambele implicând mari întârzieri și numeroase accidente auto.
  • Lipsa unui cadru legislativ clar şi stimulentele limitate oferite de administraţia centrală (finanţări pentru proiectele metropolitane) limitează capacitatea administraţiilor locale de a adopta o abordare integrată a dezvoltării metropolitane.
  • Şi din nou: Creşterea economică şi investiţiile în zonele urbane dinamice au făcut ca din ce în ce mai multe persoane să facă naveta sau să se mute, „ceea ce necesită soluţii integrate de transport metropolitan”.

Truismele esenţiale

Planificarea spaţială sporită are o importanţă critică pentru atragerea investitorilor şi pentru sprijinirea îmbunătăţirilor la nivelul rezultatelor de dezvoltare de la nivel urban.

„Specialiştii în urbanism ştiu că un plan bun care susţine dezvoltarea eficientă şi sustenabilă a unui oraş nu mai necesită reajustări, odată ce se demarează procesul de implementare. Odată ce o clădire a fost ridicată şi odată ce un drum a fost construit, este aproape imposibil să le mai muţi.

„În momentul în care zonele metropolitane nu se dezvoltă ca zone continue, ci ca localităţi individuale şi sisteme autosuficiente, atunci apare riscul unei creşteri urbane caracterizată de disfuncții şi ineficienţă”, aminteşte Mircea Ionescu-Heroiu, senior urban development specialist, la Banca Mondială, în articolul său.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”. Tradus în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »