Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

De Marin Pana | 12.9.2018 .

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat.

Scorul din duelul codaşelor europene s-a modificat de la 0,73 euro/kg – 0,64 euro/kg în favoarea vecinilor de la sud de Dunăre, în 2016, la 0,75 euro/kg – 0,71 euro/kg pentru noi , în 2017.

Totuşi, cu cei doar 0,75 euro pe kilogram de materie primă utilizat în anul 2017, ne-am situat la o distanță apreciabilă de țări precum Olanda (3,96 euro/kg), Marea Britanie (3,56 euro/kg), Italia (3,38 euro/kg) sau Spania (3,16 euro/kg). Şi rămânem undeva la mai puţin de jumătate de majoritatea ţărilor foste socialiste din centrul Europei.

Dincolo de structura economiei, mai mult sau mai puţin bazată pe servicii, indicatorul de productivitate a resurselor arată capacitatea de a utiliza cât mai eficient materiile prime.

Aceasta depinde de nomenclatorul de produse dar şi de tehnologiile utilizate iar influențele se văd în productivitatea muncii și în poluarea mediului înconjurător. Cu consecinţe directe în dezvoltarea mai rapidă sau mai lentă, precum şi mai mult sau mai puţin sustenabilă.

*

Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate). La nivelul productivității resurselor, ierarhia europeană arată semnificativ diferit de situaţia nivelului de trai, cu Marea Britanie, Italia și Spania pe locuri fruntașe la mare distanță de restul plutonului și cu nordicele Danemarca, Suedia și Finlanda în partea de jos a clasamentului.

Ritmul de creștere a productivității în ultimii ani şi clasamentul european la zi

Campioana îmbunătățirii utilizării resurselor din 2005 încoace a fost Spania, care a reușit o ameliorare foarte puternică (+168%) a acestui indicator economic şi a urcat din zona de mediocritate spre vârful topului european.

Ea a fost urmată de Irlanda (+156%), plecată de la un nivel similar cu Ungaria şi Polonia şi ajunsă aproape de Germania, Belgia şi Franţa.

Productivitatea resurselor a coborât în România între 2005 și 2008, adică exact în perioada de avânt economic (doar economia greacă a mai înregistrat un declin la nivelul acestui indicator, cu excepţia evoluţiei conjuncturale din Belgia, situată pe un cu totul alt palier).

Revenirea ulterioară ne-a adus la valori de ameliorare similar cu grupul Letonia, Lituania, Polonia şi Bulgaria (Estonia are o situaţie similar cu surpriza neplăcută Suedia, depăşită acum la acest capitol Nu doar de mai multe state din fostul bloc estic dar şi de vecina Danemarca, care a recuperat un decalaj semnificativ).

Datele Eurostat arată în cazul nostru un model de dezvoltare cu accente puternic extensive și mai puţin unul intensiv, croit cu mai multă grijă față de consumul tehnologic și utilizarea resurselor. De unde și o cauză importantă a valorii adăugate încă relativ reduse a proceselor de producție şi o potenţială cauză de stagnare pe viitor la un nivel de dezvoltare de 70% -80% din media UE.

Interesant, inclusiv prin prisma grupării geografice, îmbunătăţirea indicatorului de productivitate a resurselor a fost aproximativ dublă în grupul format de Croaţia, Slovenia, Cehia, Slovacia şi Ungaria faţă de cel menţionat anterior din care facem parte. De aici şi diferenţa majoră de obiectiv în continuare cu România în luptă cu Bulgaria pentru traversarea unui prag simbolic de 1 euro/kg, atins de statele care se duc spre 2 euro/kg încă din 2005.

Este o poziţionare care se constituie într-un avertisment timpuriu.

Dincolo de rezultatele economice, ce se prezintă destul de bine din punct de vedere cantitativ, ar trebui să fim mult mai atenți la calitatea creșterii. Aici stăm ceva mai slab în ceea ce privește convergența reală cu economiile din UE şi ne paşte un blocaj în mediocritate de tip portughez.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Planurile bugetare a 6 state din Zona Euro sunt neconforme cu Pactul de stabilitate. Italia riscă procedura deficitului excesiv

Comisia Europeană (CE) a constatat că, în cazul a cinci state membre – Belgia, Franța, Portugalia, Slovenia și Spania, „proiectele de planuri bugetare prezintă un […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Preţurile din România, la 48% faţă de media UE, din perspectiva consumului individual efectiv

Nivelul preţurilor din România s-a situat anul trecut la 48% din media UE din perspectiva consumului individual efectiv (abreviat AIC în lb. engleză), potrivit datelor […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ungaria, exemplu de bune practici în analiza de risc fiscal. Procedură strictă în România, deocamdată fără rezultate – studiu Deloitte

Ungaria are o procedură complet transparentă de analiză de risc fiscal potrivit unui studiu Deloitte, care a analizat mai multe proceduri specifice din țările europene. În […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »