Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

De Adrian N Ionescu | 22.4.2018 .

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor valutare şi ale datoriei publice.

Totuşi, sistemul bancar românesc este unul dintre cele mai puternice dintre cele ale ţărilor cu economii emergente studiate într-un raport recent al companiei de cercetare economică.

„Riscurile (valutare) cresc în Turcia, Argentina, Filipine şi România, unde poziţiile externe s-au deteriorat”, spune raportul citat.

Monedele celor patru ţări suunt plasate în siajul celor ale Venezuelei şi Ucrainei, dar stau mai rău decât monedele Nigeriei, Columbiei şi Egiptului, care au şi mari probleme politice și sociale.

Pentru a evalua riscurile la care este supus Leul, Capital Economics a luat în calcul evoluția a trei indicatori:

  • deficitul contului curent (3,4% din PIB în 2017 şi estimat la 3,9% în 2018),
  • rezervele valutare inclusiv aurul (circa 24% din PIB),
  • volatilitatea cursului de schimb.

România nu stă cu mult mai bine nici din perspectiva vulnerabilităţilor privind costul datoriei publice, din cauza:

  • amplificării rapide a datoriei publice,
  • evoluţiei deficitului bugetar.

Din nou, România nu are problemele Venezuelei, Ucrainei, Argentineisau ale Mexicului, dar stă mai rău decât Chile şi Egipt.

Totuşi, Sistemul bancar din România este unul dintre cele mai solide dintre cele ale ţărilor emergente din lume, fiind depăşit doar de Cehia, Ungaria şi Coreea de Sud.

România captivă politicilor nepotrivite

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung.

Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea foarte mare a deviaţiilor PIB-ului faţă de potenţial, care rezultă dintr-o politică prociclică, în care se scade fiscalitatea, deși nu ar fi nevoie pentru că creșterea economică este deja mare, potrivit unui studiu al economistului Ionuţ Dumitru.

Indicatorul „output gap” (deviaţia PIB de la potenţial) este cel mai departe de referinţă în România, spre deosebire de Polonia, Ungaria şi Zona Euro.

Totdată, Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97% în septembrie 2016, dar a urcat la 4,61% în aprilie 2018 – adică aproape că s-a dublat față de cel al guvernului maghiar, care a scăzut până la 2,44%, potrivit celor mai recente date ale Erste Group Research (EGR).

Mai rău: acum România, țara cu cea mai mare creștere economică din UE, se împrumută acum cel mai scump din regiune, în vreme ce în septembrie 2016 doar guvernele Serbiei și Croației erau mai prost cotate pe piețele financiare.

Și am ajuns în această situație în numai un an și jumătate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Prognoza de vară a Comisiei Europene taie din estimarea creșterii economice a României, până la 4,1% în 2018

Comisia Europeană a revizuit în scădere, până la 4,1%, estimarea creșterii economice a României în 2018, potrivit prognozei preliminare de vară, publicată joi. Estimarea emisă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă

În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care: 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate) 1,0% erau […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Munca de acasă: În UE și în România

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »