Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

De Marin Pana | 23.2.2012 .

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Cei zece indicatori sunt:

1. media pe ultimii trei ani a deficitului de cont curent (% din PIB)

2. poziţia investiţională netă la finalul anului (% din PIB)

3. modificarea procentuală a ratei efective de schimb pe ultimii trei ani, pe baza deflatorilor IPC

4. modificarea procentuală pe ultimii cinci ani a ponderii în exporturile mondiale, măsurată în preţuri curente

5. modificarea procentuală pe ultimii trei ani a costului unitar al forţei de muncă

6. modificarea procentuală în raport cu anul precedent a preţurilor caselor

7. fluxul privat de credit (% din PIB)

8. datoria privată (%din PIB)

9. datoria sectorului guvernamental (% din PIB)

10. media şomajului pe ultimii trei ani

Toate informaţiile utilizate pentru alcătuirea tabloului de bord au fost armonizate conform Codului Statistic European de Bune Practici, pentru a se asigura relevanţa, comparabilitatea şi calitatea datelor furnizate de instituţii statistice independente.

Principalul furnizor de date este Eurostat, dar anumiţi indicatori vor fi preluaţi sau prelucraţi pe baza unor valori primite de la Directoratul General pentru Afaceri Economice şi Financiare, Banca Centrală Europeană şi FMI.

Ţinerea permanentă la zi a acestui tablou de bord va reveni în sarcina Eurostat.

Criteriul de azi: raportul dintre exporturi şi importuri. România între alte state

Datele pentru perioada 2005 – 2010 au fost deja făcute publice la mijlocul lunii februarie şi permit tragerea anumitor concluzii. Pentru a lua un exemplu concret şi edificator acum, din perspectiva ultimilor ani, ne vom referi la evoluţia deficitului de cont curent.

Deficitul de cont curent exprimă diferenţa dintre exporturile şi importurile de mărfuri şi servicii raportată la PIB. Cu precizarea că media pe trei ani a fost introdusă pentru a evita tragerea de concluzii eronate pe baza unei evoluţii conjuncturale, punctuale.

Fără a considera că un singur indicator este suficient pentru a descrie compexitatea evoluţiilor macroeconomice, se observă uşor diferenţa marcată dintre ritmul susţinut impus de locomotiva europeană Germania şi centrul de greutate Franţa, a cărei poziţie a pierdut uşor, dar constant, din echilibru.

Prin contrast, se vede că tabloul de bord arăta de mult o deteriorare importantă pentru Grecia şi Portugalia, cu maximele atinse de eleni şi cu plafonarea la o cotă de avarie pentru lusitani.

Plecată pe acelaşi trend negativ, Spania a atins maximul în 2008, dar a început la timp redresarea.

România, deşi, a plecat de la valori similare şi a atins un maxim situat între cel grec şi cel portughez, a revenit mai repede ( cu costurile sociale aferente) spre un nivel de deficit situat acum în zona Spaniei, dar a evitat evoluţii care se conturau similare cu ale celor două state din sudul zonei euro.

Este doar un exemplu care arată utilitatea tabloului de bord, folositor pentru analiză şi alertă timpurie, înainte de a se ajunge la planuri de salvare dificilă şi cu convulsii sociale inerente. Vom reveni cu prezentarea altor indicatori.

Un raspuns

  1. Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import » CursDeGuvernare.ro
    23.2.2012, 12:21

    […] mai mult pe cronicaeuropeană.ro) var $j = jQuery.noConflict(); $j(document).ready(function(){ //alert($j('#theTags').height()); […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului

România face notă discordantă cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) în privinţa solidităţii creşterii economice din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Un tabel: Structura cheltuielilor guvernamentale ale României în context european

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Românii își schimbă destinațiile de emigrare: și pleacă tot mai mulți cu vârsta de peste 45 de ani. UK, peste Italia și Spania

În pofida Brexitului, Marea Britanie și-a consolidat în 2016 locul de țară preferată pentru românii care pleacă să muncească în străinătate, potrivit ultimelor date ale […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »

Dosarul standardelor duble: Comisia Europeană lansează o campanie de testare a alimentelor din 16 state

Comisia Europeană va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare din 16 ţări ale Uniunii Europene, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea […] ... 
Citeste mai departe »

Reforma sistemului european de azil pe agenda miniștrilor de Interne ai UE

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE s-au reunit joi la Sofia pentru a discuta din nou despre reforma sistemului europan al azilului, proiect blocat […] ... 
Citeste mai departe »