Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

De Marin Pana | 23.2.2012 .

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Cei zece indicatori sunt:

1. media pe ultimii trei ani a deficitului de cont curent (% din PIB)

2. poziţia investiţională netă la finalul anului (% din PIB)

3. modificarea procentuală a ratei efective de schimb pe ultimii trei ani, pe baza deflatorilor IPC

4. modificarea procentuală pe ultimii cinci ani a ponderii în exporturile mondiale, măsurată în preţuri curente

5. modificarea procentuală pe ultimii trei ani a costului unitar al forţei de muncă

6. modificarea procentuală în raport cu anul precedent a preţurilor caselor

7. fluxul privat de credit (% din PIB)

8. datoria privată (%din PIB)

9. datoria sectorului guvernamental (% din PIB)

10. media şomajului pe ultimii trei ani

Toate informaţiile utilizate pentru alcătuirea tabloului de bord au fost armonizate conform Codului Statistic European de Bune Practici, pentru a se asigura relevanţa, comparabilitatea şi calitatea datelor furnizate de instituţii statistice independente.

Principalul furnizor de date este Eurostat, dar anumiţi indicatori vor fi preluaţi sau prelucraţi pe baza unor valori primite de la Directoratul General pentru Afaceri Economice şi Financiare, Banca Centrală Europeană şi FMI.

Ţinerea permanentă la zi a acestui tablou de bord va reveni în sarcina Eurostat.

Criteriul de azi: raportul dintre exporturi şi importuri. România între alte state

Datele pentru perioada 2005 – 2010 au fost deja făcute publice la mijlocul lunii februarie şi permit tragerea anumitor concluzii. Pentru a lua un exemplu concret şi edificator acum, din perspectiva ultimilor ani, ne vom referi la evoluţia deficitului de cont curent.

Deficitul de cont curent exprimă diferenţa dintre exporturile şi importurile de mărfuri şi servicii raportată la PIB. Cu precizarea că media pe trei ani a fost introdusă pentru a evita tragerea de concluzii eronate pe baza unei evoluţii conjuncturale, punctuale.

Fără a considera că un singur indicator este suficient pentru a descrie compexitatea evoluţiilor macroeconomice, se observă uşor diferenţa marcată dintre ritmul susţinut impus de locomotiva europeană Germania şi centrul de greutate Franţa, a cărei poziţie a pierdut uşor, dar constant, din echilibru.

Prin contrast, se vede că tabloul de bord arăta de mult o deteriorare importantă pentru Grecia şi Portugalia, cu maximele atinse de eleni şi cu plafonarea la o cotă de avarie pentru lusitani.

Plecată pe acelaşi trend negativ, Spania a atins maximul în 2008, dar a început la timp redresarea.

România, deşi, a plecat de la valori similare şi a atins un maxim situat între cel grec şi cel portughez, a revenit mai repede ( cu costurile sociale aferente) spre un nivel de deficit situat acum în zona Spaniei, dar a evitat evoluţii care se conturau similare cu ale celor două state din sudul zonei euro.

Este doar un exemplu care arată utilitatea tabloului de bord, folositor pentru analiză şi alertă timpurie, înainte de a se ajunge la planuri de salvare dificilă şi cu convulsii sociale inerente. Vom reveni cu prezentarea altor indicatori.

Un raspuns

  1. Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import » CursDeGuvernare.ro
    23.2.2012, 12:21

    […] mai mult pe cronicaeuropeană.ro) var $j = jQuery.noConflict(); $j(document).ready(function(){ //alert($j('#theTags').height()); […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Salariile românești și taxarea lor: o comparație cu statele OECD. Topul pe sectoare de activitate

Câștigul salarial mediu net pe 2016 a fost de 2.046 lei ( echivalentul a 456 euro) pe lună, potrivit datelor prelucrate de INS. Acest indicator esential […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Prioritățile imediate ale UE: securitate, protecție socială, prosperitate, diplomație externă

Liderii celor 27 de state membre ale UE reuniți sâmbătă la Roma (Marea Britanie nu a participat din cauză că în doar 4 zile urmează […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Totul despre negocierile Brexit, în cifre: 21 de rapoarte UE – cea mai completă colecție de date privind complexitatea negocierilor

O ”gaură neagră” de 10 miliarde euro în bugetul UE, peste 20.000 de acte normative, 1.800 de britanici aflați pe statele de plată ale UE […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Nivel record al exporturilor Gazprom în UE, în pofida politicilor de reducere a dependenței energetice de Rusia

Producătorul rus Gazprom exportă în statele membre din Uniunea Europeană mai multe gaze naturale decât oricând, potrivit unui comunicat al companiei. Astfel livrările de gaze […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Monitorul European al Educației 2016: Abandonul școlar crește spre dublul țintei fixate de România pentru 2020

Investiția publică în educație a înregistrat o creștere medie în UE de 1,1% în 2014, potrivit Monitorului european al educației și formării 2016, lansat luni […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »

5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea […] ... 
Citeste mai departe »

Pledoarie pentru Europa cu mai multe viteze a unui teoretician al federalizării- Wolfgang Schäuble

Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, un campion al ideii de federalizare a Uniunii Europene, pare să fi renunțat la vechea sa credință de integrare […] ... 
Citeste mai departe »

Codruța Kovesi, la Consiliul Europei: Imunitatea miniștrilor trebuie limitată la durata mandatului lor

Legislația privind imunitatea miniștrilor ar trebui revizuită astfel încât ea să fie valabilă doar pe perioada mandatului, pentru a nu se ajunge în situația unui […] ... 
Citeste mai departe »