Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

De Marin Pana | 23.2.2012 .

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Cei zece indicatori sunt:

1. media pe ultimii trei ani a deficitului de cont curent (% din PIB)

2. poziţia investiţională netă la finalul anului (% din PIB)

3. modificarea procentuală a ratei efective de schimb pe ultimii trei ani, pe baza deflatorilor IPC

4. modificarea procentuală pe ultimii cinci ani a ponderii în exporturile mondiale, măsurată în preţuri curente

5. modificarea procentuală pe ultimii trei ani a costului unitar al forţei de muncă

6. modificarea procentuală în raport cu anul precedent a preţurilor caselor

7. fluxul privat de credit (% din PIB)

8. datoria privată (%din PIB)

9. datoria sectorului guvernamental (% din PIB)

10. media şomajului pe ultimii trei ani

Toate informaţiile utilizate pentru alcătuirea tabloului de bord au fost armonizate conform Codului Statistic European de Bune Practici, pentru a se asigura relevanţa, comparabilitatea şi calitatea datelor furnizate de instituţii statistice independente.

Principalul furnizor de date este Eurostat, dar anumiţi indicatori vor fi preluaţi sau prelucraţi pe baza unor valori primite de la Directoratul General pentru Afaceri Economice şi Financiare, Banca Centrală Europeană şi FMI.

Ţinerea permanentă la zi a acestui tablou de bord va reveni în sarcina Eurostat.

Criteriul de azi: raportul dintre exporturi şi importuri. România între alte state

Datele pentru perioada 2005 – 2010 au fost deja făcute publice la mijlocul lunii februarie şi permit tragerea anumitor concluzii. Pentru a lua un exemplu concret şi edificator acum, din perspectiva ultimilor ani, ne vom referi la evoluţia deficitului de cont curent.

Deficitul de cont curent exprimă diferenţa dintre exporturile şi importurile de mărfuri şi servicii raportată la PIB. Cu precizarea că media pe trei ani a fost introdusă pentru a evita tragerea de concluzii eronate pe baza unei evoluţii conjuncturale, punctuale.

Fără a considera că un singur indicator este suficient pentru a descrie compexitatea evoluţiilor macroeconomice, se observă uşor diferenţa marcată dintre ritmul susţinut impus de locomotiva europeană Germania şi centrul de greutate Franţa, a cărei poziţie a pierdut uşor, dar constant, din echilibru.

Prin contrast, se vede că tabloul de bord arăta de mult o deteriorare importantă pentru Grecia şi Portugalia, cu maximele atinse de eleni şi cu plafonarea la o cotă de avarie pentru lusitani.

Plecată pe acelaşi trend negativ, Spania a atins maximul în 2008, dar a început la timp redresarea.

România, deşi, a plecat de la valori similare şi a atins un maxim situat între cel grec şi cel portughez, a revenit mai repede ( cu costurile sociale aferente) spre un nivel de deficit situat acum în zona Spaniei, dar a evitat evoluţii care se conturau similare cu ale celor două state din sudul zonei euro.

Este doar un exemplu care arată utilitatea tabloului de bord, folositor pentru analiză şi alertă timpurie, înainte de a se ajunge la planuri de salvare dificilă şi cu convulsii sociale inerente. Vom reveni cu prezentarea altor indicatori.

Un raspuns

  1. Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import » CursDeGuvernare.ro
    23.2.2012, 12:21

    […] mai mult pe cronicaeuropeană.ro) var $j = jQuery.noConflict(); $j(document).ready(function(){ //alert($j('#theTags').height()); […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România – singura ancorată pe minus între mai noii membri UE, la deficitul de cont curent

România este singura ţară membră UE care a înregistrat consecutiv deficit de cont curent pe ultimele cinci trimestre, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Metoda 4 luni”: Guvernul blochează drumul României spre OCDE, clubul celor mai respectate ţări ale lumii

Politica provizoratului, promovată de Guvern la conducerile companiilor cu capital majoritar de stat, pune piedici serioase parcursului României spre statutul de țară membră a Organizației […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

6 runde de alegeri în Europa de urmărit în 2018

Oficialii de la Bruxelles își trag sufletul după alegerile organizate în câteva importante state membre în 2017, dar nu mai e mult și reîncep emoțiile. […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

În trimestrul III 2016, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal faţă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Aderarea pe termen mediu la Zona Euro – singurul obiectiv care poate limita derapajele din economie

Păstrarea monedei naţionale în regim de curs cu flotare controlată constituie o posibilitate de optimizare a creşterii economice durabile spre apropierea de Occident dar nu […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »