Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020

De Iulian Soare | 18.11.2018 .

România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de doar 0,5% din PIB, în uşoară creştere faţă de anul precedent, ne-am plasat alături de Cipru şi am profitat de scăderea surprinzătoare consemnată de Letonia (0,44% din PIB, în cădere liberă după ce bifase 0,63% din PIB cu un an mai devreme).

Pe fondul constrângerilor bugetare şi al implicării încă relativ reduse a sectorului privat, am ajuns la doar o şesime din obiectivul fixat de Uniunea Europeană pentru anul 2020 şi ne-am plasat sub nivelul maxim atins în 2008 (0,55% din PIB). Faţă de situaţia din 2014 ( anul în care am revenit la acelaşi nivel al PIB ca înaointe de criză), lucrurile au stat cu mult mai bine în sectorul privat (0,29% din PIB faţă de doar 0,16% din PIB) dar s-au deteriorat marginal în sectorul public (de la 0,22% din PIB la 0,21% din PIB).

Dacă se face raportarea nivelului alocărilor pentru cercetare ca pondere în PIB al României la media UE 28, se poate observa o înrăutățire a situației, de la circa 30% în anul 2008 până la mai puţin de 19% în 2014, urmată de o revenire spre 25% în 2017 ( încă nu avem datele pentru media UE dar se observă că ele s-au păstrat aproape constante în ultimii ani).

Practic, a devenit destul de evident sectorul de cercetare-dezvoltare nu poate să ţină pasul cu creşterea economică şi cu practica europeană, ceea ce ne menţine în starea de piaţă de desfacere pentru produsele altora şi forţă de muncă ( încă) mai ieftină pentru industrializarea produselor gândite şi cu valoare adăugată mare încasată de alţii.

Una peste alta, datele ne plasează cu totul în afara obiectivelor fixate prin strategia Europa 2020. Nici vorbă să creștem, odată cu Europa spre obiectivul de 3% din PIB sau măcar să ne menţinem în apropierea unor ţări din fostul bloc estic precum Cehia (1,68% din PIB), Ungaria (1,21% din PIB), Polonia (0,97% din PIB) sau chiar Bulgaria (0,78% din PIB) – date valabile pentru anul 2016.

Este un punct slab de importanţă majoră în strategia economică, de natură să ne compromită șansele de a avansa spre o producție cu caracter inovativ pronunțat și valoare adăugată mai mare.

Care ne explică în bună parte deficitul de competitivitate şi nu ne permite să facem faţă cu succes concurenţei externe. Inclusiv din partea unor produse venite din ţările fostului bloc estic, care ne concurează pe pieţele occidentale şi ne produc un deficit tot mai mare în balanţa externă.

(Citiți și: ”Politizare până la moarte: Cercetarea și noua ei lege. Ad Astra acuză incompetența oficialilor”)

De reţinut, Bulgaria, plecată de la un nivel mai mic decât cu al nostru la intarea în UE (0,43% din PIB faţă de 0,51% din PIB), ne-a depășit și ne-a lăsat mult în urmă, deşi a slăbit cadenţa de la 0,96% în 2015 la doar 0,78% în 2016, ceea ce arată că şi progresele trebuie consolidate şi confirmate în timp. De asemeni, statul care a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în primii zece ani după aderarea la UE, Slovacia, a fost şi primul din valul său de aderare care a intrat în Zona Euro, în anul 2009. Totuşi, a redus motoarele de la 1,18% în 2015 la 0,79% în 2016.

Pentru referință, ar fi utilă și o comparaţie între țările nordice din topul alocărilor pentru C&D şi țările mai vechi membre UE din sudul continentului. Alăturarea ne oferă imaginea capacității de a genera o creștere sustenabilă a nivelului de trai şi a importanţei cunoaşterii în dezvoltarea de noi tehnologii. Sintetic, se face astfel demonstrația că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

Structura sumelor cheltuite     

În anul 2017, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din România doar 4,3 miliarde lei. Din păcate, dintre acestea, aproape 91% au reprezentat cheltuieli curente și numai 9% cheltuieli de capital (ponderile erau de 82% și 18% în urmă cu cinci ani). Privind în structură, sumele cheltuite pentru echipamente și aparatură s-au situat la 61,8% din totalul cheltuielilor de capital (77,5% în urmă cu cinci ani).

Cât privește structura sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare la nivel național, mai mult de jumătate au provenit din fonduri publice, aproape 36% de la întreprinderi ( în scădere de la circa 40% în anul precedent) și undeva spre 8% au venit din străinătate. De reţinut, mai puțin de două procente din banii alocați în total au revenit sectorului de învățământ superior, pe fondul unei slabe corelări între formarea din facultăți și necesităţile concrete din procesele de producție.

Una peste alta, datele anunţate oficial ne spun că ar trebui să alocăm din fonduri publice ( de unde, la ponderea încasărilor bugetare actuale în PIB?) mult mai mult pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare şi să acordăm facilităţi mult mai consistente sectorului privat pentru dezvoltarea firmelor C&D.

Deocamdată, nivelul foarte scăzut al sumelor alocate pentru dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare constituie o lipsă majoră, inclusiv pentru convergenţa mult dorită cu nivelul de dezvoltare din Occident. Va greva asupra ritmului de dezvoltare economică, pe măsură ce avantajele de preţuri şi costuri locale se vor epuiza şi ne va trimite, pe termen mediu și lung, în aşa-numita capcană a venitului mediu, prin care vom rămâne în permanenţă la o distanţă respectabilă de media europeană.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Creşterea PIB 2018 după primele 9 luni: 4,2%. Tabloul sintetic al economiei

Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Merkel. O ancoră de stabilitate pe care o pierde Europa

Presa continentală analizeză de trei zile posibilele efecte ale anunțului făcut luni de cancelar referitor la iminenta sa retragere din fruntea Creștin-Democraților germani. În plan […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

(Cam) când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată

Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avansat drept repere sintetice pentru adoptarea monedei unice europene o rată de creștere […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »