Comisia de la Veneția explică: Pragul pentru abuzul în serviciu nu se referă la unul financiar și nici nu este valabil pentru alte infracțiuni

De Mariana Bechir | 25.9.2017 .

Prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu” trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, dar acest prag nu este în niciun caz  unul financiar, a explicat Comisia de la Veneția într-un răspuns trimis cotidianului Adevărul.

Din acest răspuns reiese că CCR și-a întemeiat pe un argument fals decizia prin care obligă parlamentul să stabilească un prag minim pentru abuzul în serviciu.

Liviu Avram, redactor șef adjunct la Adevărul, a obținut de la Comisia de la Veneția lămuriri privind referirile din Rezoluţia 1950/2013 a APC şi Raportul Comisiei de la Veneţia privind pragul abuzului în serviciu (pe care s-a bazat Rezoluția). Documentele Comisiei de la Venția au fost invocate în decizia CCR care impune stabilirea unui prag valoric pentru infracțiunile comise de funcționarii statului în exercițiul funcției.

Comisia explică însă că “decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz  unul financiar“.

“Mai mult”, precizează în continuare răspunsul Comisiei Europene, “acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”.

Reamintim că Ministerul Justiției pregătește modificarea codurilor penale, printre noutăți urmând să se numere și introducerea unui prag minim, ceea ce înseamnă și o extindere a acestei umbrele auspra tuturor funcționarilor publici, deși Comisia de la Veneția se referea strict la responsabilitatea miniștrilor.

Comisia de la Veneţia este un organism în care sunt reprezentate toate ţările membre ale Consiliului Europei. Din partea României, membru titlular al Comisiei este Tudorel Toader, actualul ministru al Justiţiei, iar membru supleant este Bogdan Aurescu, actualmente consilier prezidenţial.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Consiliul Superior al Magistraturii cere inversarea rolurilor cu ministrul jutiției în numirea procurorilor-șefi

Consiliul Superior al Magistraturii le-a trimis ministrului Justiției și șefului Comisiei parlamentare speciale pentru reforma justiției, un proiect de modificare a procedurilor de numire și […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

CCR – lovitură de teatru: Președintele și CSM – scoși din ecuația demiterii șefului DNA, Klaus Iohannis e obligat să o demită pe Laura Kovesi. Ministrul Justiției poate dispune discreționar asupra Parchetelor

“Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”, a decis miercuri CCR, cu […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisarii Pierre Moscovici și Valdis Dombrovskis refuză să îl întâlnească pe vicepremierul Viorel Ștefan

Vicepremierul Viorel Ștefan a încercat să stabilească întâlniri oficiale cu cei doi responsabili ai politicilor economice și fiscale europene însă a fost refuzat. Vicepremierul Ștefan […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Posibilă vizită a Papei în România / Nunțiul Apostolic: când va fi stabilit, evenimentul va fi anunţat simultan de cele două părți – Vatican şi Preşedinţie

Papa Francisc ar putea face o vizită în România anul viitor, eveniment la care se lucrează de circa trei ani. Subiectul e revenit în discuție […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Prognoza de primăvară (și de avertisment) a CE pentru România: Deficit bugetar de 3,4% din PIB în 2018 și inflație de 4,2%, pe fondul reducerii creșterii economice

România va înregistra o creștere a deficitului bugetar până la 3,4% din PIB în 2018 și la 3,8% în 2019, mult peste limita de 3% din […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »