Comisia Europeană aprobă miercuri Acordul de parteneriat 2014-2020. România va avea la dispoziție 30,7 miliarde euro în următorii 7 ani

De Anne-Marie Blajan | 5.8.2014 .

Comisia Europeană aprobă miercuri, în mod oficial, Acordul de Parteneriat 2014-2020 au spus, pentru cronicaeuropeana.ro, surse europene. Este vorba despre documentul programatic în baza căruia România va cheltui banii europeni în următorii şapte ani.

Aprobarea a fost anticipată de Ministerul Fondurilor Europene, care arată marţi, într-un comunicat de presă, că „România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 validat de cei patru comisari (n.r. pentru dezvoltare regionala, pentru muncă şi afaceri sociale, pentru agricultură şi cel pentru afaceri maritime şi pescuit), decizia Comisiei Europene de adoptare a acestui document urmând a fi publicată în zilele următoare”.

România va deveni miercuri a 11-a ţară din Uniune care are Acordul de parteneriat aprobat. Celelalte sunt Cipru, Danemrca, Polonia, Portugalia, Slovacia, Estonia, Germania, Grecia, Letonia şi Lituania.

Ministrul Eugen Orlando Teodorovici arată, în declaraţia citată în comunicatul de presă, că „procesul de validare a Acordului de Parteneriat ar fi putut fi mult mai facil dacă unii dintre români, în special cei care fac parte din PDL şi PNL, dar şi alţii, nu ar fi luptat împotriva intereselor naţionale, împotriva românilor, exact aşa cum au făcut şi în perioada 2009 – 2011, perioada cea mai neagră din istoria absorbţiei fondurilor europene”.

Totuşi, informaţiile referitoare la corespondenţa constantă cu Bruxelles-ul au arătat faptul că problemele au fost în modul în care autorităţile de la Bucureşti – oficialii implicaţi în realizarea Acordului – şi-au formulat, sau au eşuat în a formula, priorităţile, obiectivele şi strategiile de dezvoltare a României pentru următorii şapte ani.

Chinurile realizării unui Acord de parteneriat conform criteriilor Comisiei Europene

Documentul programatic a trecut, până la aprobare, prin mai multe forme, de la cele mai criticate şi criticabile de către Comisia Europeană, până la cea actuală.

Negocierile au început în anul 2013, iar din corespondenţa Comisiei Europene cu autorităţile de la Bucureşti s-a văzut, încă de la început, că „propunerea făcută de guvernul României nu întrunește încă minimele condiții de calitate și credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele documente de programare”. Fragmentul aparţine unei scrisori a CE trimisă ministrului Teodorovici, publicată în exclusivitate de cursdeguvernare.ro în martie 2013.

Ulterior, într-o primă evaluare a acordului de parteneriat, cu mai bine de un an în urmă, Comisia Europeană arăta că Guvernul român nu a învăţat „nicio lecție din implementarea programelor în perioada 2007-2013, în multe sectoare”.

Concluzia la care au ajuns experţii Comisiei după prima evaluare a documentului arata, fără menajamente diplomatice, că draftul de Acord de parteneriat transmis de Ministerul Fondurilor Europene era lipsit de viziune şi superficial construit: ”În general, capitolele par să fi fost construite prin compilarea unor surse diverse de informații și declarații slab fundamentate, fără consistență sau reflecție strategică” .

Bruxelles-ul reproşa autorităţilor române că au preluat copy-paste recomandările de ţară făcute de Comisie şi le-au introdus în documentul programatic.

Ulterior, au avut loc mai multe etape de negocieri şi observaţii făcute de Comisia Europeană. De-a lungul celui mai bine de un an de negocieri, observaţiile experţilor instituţiei de la Bruxelles s-au referit la următoarele aspecte:

  • nu au fost formulate exact rezultatele pe care le aşteaptă autoorităţile române în urma utilizării banilor europeni
  • alocările financiare au fost considerate dezechilibrate – odată cu schimbarea de filosofie şi la nivel european, Comisia ar vrea o reorientare a banilor UE spre măsuri sociale şi economice, mai mult sprijin pentru IMM-uri, sănătate, cercetare şi inovare şi mai puţini bani alocaţi infrastructurii de transport

Guvernul a fost criticat de Comisia europeană şi pentru lipsa unor măsuri care ar fi trebuit lute înainte sau concomitent cu planul de cheltuire a fondurilor de coeziune, aşa-numitele condiţionalităţi ex-ante.

Lipsa unui masterplan de transporturi, lipsa unei strategii în sănătate sau lipsa unei strategii de specializare inteligentă, care să pună accentul pe cercetare şi inovare au ridicat semne de întrebare la Comisie referitor la modul în care va avea loc o dezvoltare integrată pe bani europeni.

În plus, legislaţia privind achiziţiile publice si sistemul de achiziţii publice continuă să suscite îngrijorări Comisiei.

Guvernul, nemulţumit de suma avută la dispoziţie în perioada 2014-2020

România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld. euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii – faţă de 30,7 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere de 18%.

Banii europeni aflaţi la dispoziţia României în următorii şapte ani au fost motiv de dispută politică internă. Preşedintele Traian Băsescu a reprezentat România la Consiliul European în care s-a negociat bugetul UE şi alocările pentru fiecare stat membru în parte.

Negocierile au fost foarte dure, bugetul total al UE a fost redus, fondurile de coeziune totale au fost reduse, iar marii contributori la bugetul comunitar au vrut să impună tot mai multe criterii în funcţie de care să se aloce fondurile fiecărui stat membru.

La acel moment, România era puternic dezavantajată de rata de absorbţie extrem de scăzută: 12%, pe ultimul loc din UE, care însemna în bani atraşi 2,2 mld. euro, din totalul sumei alocate de 19,8 miliarde de euro.

În plus, la Consiliul European din noiembrie 2012, unii lideri europeni încercau să impună măsura ca deciseseră ca ţările care, între 2007-2013, au o rată de absorbţie de sub 60% din media absorbţiei de la nivelul UE (România este într-o astfel de categorie), să poată primi majorări de fonduri de maximum 15%. România a obţinut o majorare de 18%.

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta nu a ezitat să îşi arate nemulţumirea faţă de sumele alocate şi a afirmat că România a fost „evident defavorizată”.

Prim ministrul a argumentat cu faptul că alocarea pe cap de locuitor este mai scăzută decât în alte ţări: în România este de 1000 de euro/locuitor, în timp ce Croaţia şi Polonia au obţinut 1900 de euro/locuitor, Cehia – 2000 de euro/locuitor, sau Lituania – 2200 de euro/locuitor.

Acelaşi reproş a fost reluat şi de ministrul Orlando Teodorovici (foto) într-un interviu acordat săptămâna trecută agenţiei Agerpres.

Modurile în care vede acesta că s-ar fi putut obţine mai mulţi bani sunt exercitarea dreptului de veto-ul în Consiliul European şi condiţionarea alocării mai mari pentru România la finalul cadrului financiar actual. Cel de-al doilea mod nu se susţine în condiţiile în care România avea cea mai mică rată de absorbţie şi programe operaţionale blocate din cauza neregulilor.

De altfel, nici acum nu există nicio certitudine, în ciuda optimismului autorităţilor române, că România va avea rata de absorbţie preconizată de ministrul de 80%, în condiţiile unor disfuncţionalităţi în sistem şi a unor mpsuri care depind de aprobarea Comisiei Europene.

Ceea ce a obţinut România la Consiliul European în care s-a votat bugetul UE a fost o extindere cu un an a perioadei în care poate cheltui banii europeni, adică până în 2015. Această extindere a făcut ca în 2013 să fie evitată pierderea a peste 3 miliarde de euro.

(Citiţi mai multe despre situaţia actuală a absorbţiei fondurilor europene: ”Cifrele” fondurilor europene: Cu doar 76 de milioane de euro lunar, rata de absorbţie a crescut cu 2,76 de puncte procentuale în 2014: Pentru planul asumat de guvern pe acest an, e nevoie de 500 de milioane lunar)

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Întârzieri la aplicarea directivei privind serviciile de plată. Jumătate din operatori încă analizează

Băncile din România sunt cu un pas în urma celor din Vestul Europei și în urma altor țări din Europa Centrală și de Est în implementarea directivei privind […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Guvernul May este aproape de legiferarea Exit Day

Premierul britanic Theresa May a anunțat că guvernul său este aproape să definitiveze planul prin care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, stabilind deja data […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Decizii majore ale NATO: liber la folosirea tacticilor de război cibernetic, centru de supraveghere a Atlanticului

Statele membre NATO au dat miercuri undă verde recurgerii la tactici de război cibernetic în operaţiuni ale Alianţei Nord-Atlantice, o nouă etapă în vederea consolidării „disuasiunii” […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Întâlnire Frans Timmermans – Tudorel Toader: Comisia Europeană dorește opinia Comisiei de la Veneția pe pachetul de modificare a legilor justiției

Comisarul european Frans Timmermans sugerează ca experți constituțional internaționali să verifice proiectele românești de modificare a legilor justiției, proiecte care au generat protestele anti-corupție la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Statele membre UE sunt așteptate să notifice formal aderarea la PESCO- structura de cooperare permanentă militară

Peste jumătate dintre statele membre UE vor avansa în următoarele zile pe drumul operaționalizării unui important acord de cooperare militară, gândit ca răspuns la presiunile […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »

5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea […] ... 
Citeste mai departe »

Pledoarie pentru Europa cu mai multe viteze a unui teoretician al federalizării- Wolfgang Schäuble

Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, un campion al ideii de federalizare a Uniunii Europene, pare să fi renunțat la vechea sa credință de integrare […] ... 
Citeste mai departe »

Codruța Kovesi, la Consiliul Europei: Imunitatea miniștrilor trebuie limitată la durata mandatului lor

Legislația privind imunitatea miniștrilor ar trebui revizuită astfel încât ea să fie valabilă doar pe perioada mandatului, pentru a nu se ajunge în situația unui […] ... 
Citeste mai departe »