Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

De Adrian N Ionescu | 3.6.2018 .

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele mici și medii – plățile directe pe hectar vor fi mai mari în cazul acestora și vor fi plafonate la 100.000 de euro pe fermă.

Bugetul alocat viitoarei PAC este de 365 de miliarde euro, cea mai importantă componentă fiind reprezentată de plățile directe.

1. Comisia dorește mai multă echitate în direcționarea sprijinului și de aceea a stabilit că prioritate vor avea fermele mici și medii, și tinerii fermieri.

Noile principii:

  • Plățile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60 000 euro și plafonate pentru plăți peste 100 000 euro pe fermă. Se vor lua în considerare în totalitate și costurile cu forța de muncă.
  • Fermele mici și medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar.
  • Țările vor trebui să rezerve cel puțin 2 % din alocarea lor destinată plăților directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Acest sprijin va fi completat prin sprijin financiar pentru dezvoltarea rurală și diferite măsuri de facilitare a accesului la terenuri și la transferul acestora.

2. De asemenea, Comisia dorește legarea mai strânsă a sumelor acordate de aplicarea unor practici favorabile mediului și climei:

  • Plățile directe vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul și clima.
  • Fiecare stat membru va trebui să pună la dispoziție scheme ecologice prin care să îi sprijine pe fermieri să facă mai mult decât impun cerințele obligatorii și care să fie finanțate cu o parte din alocările lor naționale destinate plăților directe.
  • O proporție de cel puțin 30 % din fiecare alocare națională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu și climă.
  • Se preconizează că 40 % din bugetul general al PAC va contribui la acțiuni climatice.
  • Pe lângă posibilitatea de a transfera 15 % între piloni, statele membre vor dispune și de posibilitatea de a transfera încă 15 % de la pilonul 1 la pilonul 2 pentru cheltuieli cu măsurile legate de climă și mediu (fără cofinanțare națională).

3. Stimularea inovării:

  • Rezervarea unui buget de 10 miliarde EUR din programul de cercetare al UE Orizont Europa pentru proiecte de cercetare și inovare în sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei;
  • Încurajarea statelor membre să utilizeze volume mari de date și tehnologii noi pentru controale și monitorizare (de exemplu, verificarea dimensiunilor fermelor pentru cererile de plăți directe cu ajutorul datelor satelitare), diminuându-se astfel semnificativ necesitatea de a aplica controale la fața locului;I
  • intensificarea digitalizării vieții rurale, de exemplu prin extinderea accesului la banda largă în regiunile rurale, ameliorându-se în acest fel calitatea vieții în zonele respective și contribuindu-se și mai mult la competitivitatea producției agricole europene.

Situația din România: fermele mari dețin 51,1 din suprafața agricolă utilizată

În anul 2016, numărul exploataţiilor agricole a fost de 3.422.000, din care:

  • 3,396 milioane fără personalitatea juridică
  • 26.000 cu personalitate agricolă

De semenea:

  • Exploataţiile agricole sub 1 hectar, reprezentau 53% din numărul total, dar utilizau numai 5,1% din suprafaţa agricolă utilizată
  • fermele cu dimensiuni între 1 şi 5 ha reprezentau 38,6% din numărul total şi 23,6% din suprafaţa agricolă utilizată
  • exploatațiile mari, de peste 50 ha, au avut o pondere de numai 0,5% în ceea ce priveşte numărul acestora, dar dețineau 51,1% din suprafaţa agricolă utilizată.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”. Tradus în […] ... 
Citeste mai departe »

Cristian Grosu

WRS: România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de robotizare din lume: 15 roboți industriali la 10.000 de angajați

Ritmul robotizării industriei din România este unul dintre cele mai scăzute din lume, ceea ce afectează competitivitatea economiei românești în regiune. România are 15 roboți […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »