Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă

De Adrian N Ionescu | 27.6.2018 .

În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care:

  • 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate)
  • 1,0% erau medii (cu 50-249 salariați)
  • doar 0,2% erau mari (peste 250 angajați).

De asemenea, arată o analiză a Eurostat, în rândul întreprinderilor mici, cele cu mai puțin de 10 angajați reprezentau 93% din numărul total de firme.

Din punct de vedere al numărului total de angajați:

  • întreprinderile mici aveau angajată jumătate din forța de muncă în 2015
  • în întreprinderile mici lucrau 17% din salariații europeni
  • o treime din salariații UE erau angajați în companii mari.

Din punct de vedere al valorii audăugate:

  • 38% din valoarea adăugată a venit de la întreprinderile mici
  • 19% de la întreprinderile mijlocii
  • 44% de întreprinderile mari.

Unde se află România

În ceea ce privește România, în clasamentul funcție de numărul de salariați, se constată că urmează modelul celor mai mari economii europene (Marea Britanie, Franța și Germania) – angajați peste media UE, în marile companii, și sub media Uniunii – în firme mici:

  • 44,4% – în întreprinderi mici
  • 21,1% în firme medii
  • 34,4% din total în companii mari

Cu mențiunea că, în timp ce marile companii din statele occidentale sunt, cele mai multe, locale, în România, majoritatea marilor angajatori sunt străini. Cei mai mari angajatori autohtoni din România, sunt instituțiile publice.

(Citiți și: După 27 de ani de investiții autohtone și străine: Instituțiile de stat rămân angajatorii de top în peste jumătate din județe)

De asemenea, România se numără printre statele membre cu cel mai mare aport la valoarea adăugată totală adus de companiile cu peste 250 de angajați:

  • În Marea Britanie, companiile mari contribuie cu 50% la valoarea adăugată totală
  • Polonia – 49%
  • România – 48%

Cele mai ponderi ale întreprinderilor mici, din punct de vedere al valorii adăugate se întâlnesc în:

  • Malta – unde firmele cu mai puțin de 50 de salariați produceau, în 2015, 59% din valoarea adăugată totală
  • Italia -50%
  • Estonia – 49%

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Prognoza de vară a Comisiei Europene taie din estimarea creșterii economice a României, până la 4,1% în 2018

Comisia Europeană a revizuit în scădere, până la 4,1%, estimarea creșterii economice a României în 2018, potrivit prognozei preliminare de vară, publicată joi. Estimarea emisă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Munca de acasă: În UE și în România

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »