Contrast unic în UE: 92% din exploatațiile agricole sunt sub 5 hectare, dar fermele mari (0,5% din numărul total) dețin peste 50% din terenul agricol

De Mariana Bechir | 29.6.2018 .

O treime din cele 10,3 milioane de ferme europene se aflau în 2016 în România. Este cel mai mare număr de exploatații agricole dintr-o țară europeană, fără ca România să dețină însă cele mai largi suprafețe cultivate.

Un alt specific național, remarcat de Eurostat, este contrastul distribuției suprafețelor:

  • nouă din 10 exploatații agricole (adică 92% din numărul total sau 3,1 exploatații) sunt mai mici de cinci hectare
  • fermele ce dețin peste 50 de hectare reprezintă doar 0,5 din numărul total al exploatațiilor agricole, însă ele totalizează 51% din terenul agricol al țării.

Cu toate că pe teritoriul său se află 33% din fermele europene, România contribuie cu doar 3,4% în producția standard a UE (producția standard reprezintă valoarea producției corespunzătoare situației medii într-o regiune, UE în cazul de față).

Statistica agricolă a UE

  • Cele mai multe ferme din Europa sunt de dimensiune mică – 65% din total au sub cinci hectare.
  • Marile ferme reprezintă 7% din totalul de 10,3 milioane, dar exploatează 68% din suprafața agricolă utilizată în Uniune.
  • Astfel, suprafața medie a unei ferme europene este de 16,6 ha, iar mediana se situează sub cinci ha.
  • În aproape toate statele europene, majoritatea suprafețelor cultivate sunt concentrate în marile ferme.
  • Exploatațiile mari sunt mai numeroase în Luxemburg (52% din totalul exploatațiilor), Franța (41%), Marea Britanie (39%) și Danemarca (35%).
  • Franța (27,8 milioane ha, cea mai extinsă suprafață exploatată, reprezintă 16% din totalul UE) ), Spania (23,2 milioane ha), Marea Britanie (16,7 milioane ha) și Germania (15,2 miliaone ha) totalizează jumătatea din suprafața agricolă a Uniunii.

32% din managerii de ferme din UE au peste 65 de ani

  • în 2016, în UE existau 10,3 milioane de manageri de exploatații agricole
  • o treime (32%) din manageri aveau cel puțin 65 de ani
  • doar 11% din total era manageri tineri, sub 40 de ani
  • în România, 7% din managerii de ferme aveau sub 40 de ani, iar 44,3%, peste 65 de ani (la acest capitol, era depășită de Cipru – 44,6% și Portugalia – 51,9% manageri peste 65 de ani)
  • cei mai puțin administratori tineri se înregistrau în Cipru (3,3%, Portugalia (4,2% și Marea Britanie (5,3%)
  • pe de altă parte, fermierii tineri tind să aibă exploatații mai mari (ca suprafață, producție și efective de animale), decât managerii în vârstă
  • 29% din managerii europeni sunt femei

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Miza profundă a războiului comercial: Termenii, renegocierile și tranșeele globalizării

Confruntarea supratarifelor vamale dintre cele mai mari trei puteri economice ale lumii (SUA, China și UE) are raţiuni mai profunde decât protecţionismul imediat și ţintesc […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Prioritățile României descrise de managerul de țară al Băncii Mondiale: Conexiune rutieră Moldova-Transilvania, un sistem de educație performant și instituții capabile

Bucureştiul este capitala europeană cea mai expusă cutremurelor, iar inundaţiile care se pot produce frecvent în ţară îi afectează în special pe cei mai săraci […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »