Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

De Iulian Soare | 27.12.2017 .

În trimestrul III 2016, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Podiumul a fost completat de vecinele noastre Ungaria (+12,6%) şi Bulgaria (+10,7%), ceea ce semnifică o tendinţă regională dar mult mai pronunţată la noi.

De reținut pentru plasarea în contextul evoluţiilor din fostele state socialiste, valori semnificative de majorare a costurilor cu forţa de muncă s-au consemnat şi în Estonia (+8,6%), Lituania (+7,9%), Slovacia (+7,3%), Cehia (+7,0%) şi Slovenia (+6,8%). Tot în Balcani, cu noi şi bulgarii, la greci s-a consemnat o creştere de +9,7%.

Media pe întreaga Uniune a fost cu mult mai mica, de doar 2,1%, în timp ce creșterea  costului orar al muncii în Zona Euro a fost de numai 1,6%. S-au consemnat chiar și scăderi ale costului orar al muncii, în Portugalia (-1,1%) și Finlanda (-3,0%). Rezultatul pentru Europa Centrală şi de Est este o creștere relativă a costurilor cu angajații și o erodare a competitivității prin costul mai scăzut al forței de muncă.

Un avans semnificativ al costurilor salariale în România era de aşteptat, deoarece acum doi ani se situam pe ultimul loc în UE la partea care revine remunerării muncii din rezultatul activității economice, cu doar ceva mai mult de 30% (față de peste 40% în marea majoritate a țărilor din jur și peste 50% în aproape toate țările occidentale dezvoltate).

Totuși, erodarea de competitivitate prin prețul mai ridicat al muncii depuse ar fi trebuit justificată prin creșterea productivității. Or, media indicatorului de productivitate a muncii în industrie ( referinţa pentru întreaga economie) a fost de numai 5,8%, adică doar 35% din majorarea costurilor cu forţa de muncă pe întreaga economie şi 50% din cea consemnată în industrie.

Ceea ce e mult mai bine faţă de stagnarea productivităţii muncii din 2015 (0%) sau scăderea de productivitate din 2016 (-0,4%) dar apare ca insuficient în raport cu ritmul de creştere a costurilor cu munca. Mai ales în contextul competiţiei zonale pentru atragerea de noi investiţii, competiţie în care stăm relativ slab la infrastructură sau mediu de afaceri.

Problema majoră – repartizarea creşterilor: zona business vs. non-business

Ceea ce îngrijorează în mod deosebit pentru România este modalitatea în care a fost distribuită această creștere salarială. Spre deosebire de mai multe state foste socialiste (inclusiv vecina noastră de la sud de Dunăre) şi de tendinţa înregistrată clar la nivelul mediei UE, la noi creşterea costurilor cu munca a fost mai mare în zona non-business a economiei.

Mai mult, departe de situaţia relativ echilibrată din Cehia, Slovacia sau Ungaria, ecartul este unul uriaş ( 30,6% non-business faţă de 11,8% pe segmentul de business). După intrarea în vigoare a măsurilor recente de indexare programate pentru toți bugetarii, acest ecart se va majora și mai mult.

Practic, la distribuirea beneficiilor creşterii economice, s-a mers pe alocarea net prioritară către cei care primesc bani din impozite şi taxe în raport cu cei care le generează.

Dacă ne raportăm la nivel regional, trebuie subliniat că problema nu aparține sectoarelor preponderent private ale economiei. Spre deosebire de situaţia din sectorul bugetar, nivelurile şi dispunerea creșterilor costurilor salariale de la noi pe cele trei segmente mati ale zonei de business (industrie, construcții și servicii) apar ca fiind destul de aproape de cele ale altor state din regiune.

Astfel, datele comunicate de Eurostat arată că avem deja o problemă bine conturată cu creșterea costului salarial. Iar această problemă se vede evident atât în mărime absolută, cât și din punct de vedere al concentrării pe zona non-business.
Adică pe partea aflată sub influența deciziei administrative a Executivului și nu pe partea aflată sub acțiunea forțelor economiei de piață.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Pentru un român din cinci, munca nu înseamnă ieșirea din sărăcie

Potrivit datelor actualizate la începutul acestei luni de Eurostat, România s-a menţinut pe primul loc între statele UE în privinţa ponderii angajaţilor care se zbat în […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Puterea de cumpărare la nivel de oraş – Bucureştiul devansează Budapesta dar se plasează în urma Braşovului

Bucureştiul devansează de puţin Budapesta dar se plasează după Sofia, Varşovia, Praga şi Berlin în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a localnicilor, potrivit datelor […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Pesta porcină / Comisia Europeană este pregătită să ofere României asistență suplimentară. Garduri la frontierele interne ale UE pentru a opri epidemia

Comisia Europeană este gata să furnizeze României asistenţă tehnică suplimentară pentru combatarea pestei porcine africane, a declarat marţi un purtător de cuvânt al executivului comunitar, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Bulgaria își reformează sistemul de vignetă: nicio taxă pentru drumurile în stare proastă

Bulgaria trece, de la 1 ianuarie 2019, la un sistem electronic de vignete, similar cu cel care funcționează în România. Diferența semnificativă: șoferii vor fi […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Primarul Londrei cere repetarea referendumului pentru Brexit – Abordarea haotică a negocierilor va duce la ieșirea din UE fără acord

Primarul Londrei, Sadiq Khan, într-o opinie publicată în The Observer, că este nevoie de organizarea unui al doilea referendum privind Brexitul, din cauza eșecului din negocierile cu UE și […] ... 
Citeste mai departe »

România se alătură proiectului Euro HPC – infrastructura de supercalculatoare de 1 miliarde de euro

Guvernul a aprobat joi un memorandum referitor la aderarea României la Cadrul de cooperare pentru calculul de înaltă performanță – Euro HPC, o infrastructură de […] ... 
Citeste mai departe »

Spioni ruși au încercat să intre în laboratorul elvețian unde s-au făcut analize în dosarul Skripal

Doi agenți secreți ai Rusiei au fost reținuți în Olanda, în drumul lor către un laborator chimic din Elveția în care se fac verificări legate […] ... 
Citeste mai departe »

Drepturile de autor în era Facebook și Google: Parlamentul European a votat o nouă directivă

Adoptarea Directivei Drepturilor de Autor, miercuri, de către Parlamentul European, înseamnă independenţa Europei faţă de giganţii din tehnologie care au profitat de legislaţia depăşită, transmite […] ... 
Citeste mai departe »

Spălarea banilor prin bănci: Comisia Europeană schimbă regulile de acţiune pentru Autoritatea Bancară Europeană

Comisia Europeană (CE) a finalizat o propunere de modificare a Regulamentului de instituire a Autorității Bancare Europene (ABE), pentru a  consolida rolul acesteia în supravegherea fenomenului […] ... 
Citeste mai departe »