Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

De Iulian Soare | 27.12.2017 .

În trimestrul III 2016, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Podiumul a fost completat de vecinele noastre Ungaria (+12,6%) şi Bulgaria (+10,7%), ceea ce semnifică o tendinţă regională dar mult mai pronunţată la noi.

De reținut pentru plasarea în contextul evoluţiilor din fostele state socialiste, valori semnificative de majorare a costurilor cu forţa de muncă s-au consemnat şi în Estonia (+8,6%), Lituania (+7,9%), Slovacia (+7,3%), Cehia (+7,0%) şi Slovenia (+6,8%). Tot în Balcani, cu noi şi bulgarii, la greci s-a consemnat o creştere de +9,7%.

Media pe întreaga Uniune a fost cu mult mai mica, de doar 2,1%, în timp ce creșterea  costului orar al muncii în Zona Euro a fost de numai 1,6%. S-au consemnat chiar și scăderi ale costului orar al muncii, în Portugalia (-1,1%) și Finlanda (-3,0%). Rezultatul pentru Europa Centrală şi de Est este o creștere relativă a costurilor cu angajații și o erodare a competitivității prin costul mai scăzut al forței de muncă.

Un avans semnificativ al costurilor salariale în România era de aşteptat, deoarece acum doi ani se situam pe ultimul loc în UE la partea care revine remunerării muncii din rezultatul activității economice, cu doar ceva mai mult de 30% (față de peste 40% în marea majoritate a țărilor din jur și peste 50% în aproape toate țările occidentale dezvoltate).

Totuși, erodarea de competitivitate prin prețul mai ridicat al muncii depuse ar fi trebuit justificată prin creșterea productivității. Or, media indicatorului de productivitate a muncii în industrie ( referinţa pentru întreaga economie) a fost de numai 5,8%, adică doar 35% din majorarea costurilor cu forţa de muncă pe întreaga economie şi 50% din cea consemnată în industrie.

Ceea ce e mult mai bine faţă de stagnarea productivităţii muncii din 2015 (0%) sau scăderea de productivitate din 2016 (-0,4%) dar apare ca insuficient în raport cu ritmul de creştere a costurilor cu munca. Mai ales în contextul competiţiei zonale pentru atragerea de noi investiţii, competiţie în care stăm relativ slab la infrastructură sau mediu de afaceri.

Problema majoră – repartizarea creşterilor: zona business vs. non-business

Ceea ce îngrijorează în mod deosebit pentru România este modalitatea în care a fost distribuită această creștere salarială. Spre deosebire de mai multe state foste socialiste (inclusiv vecina noastră de la sud de Dunăre) şi de tendinţa înregistrată clar la nivelul mediei UE, la noi creşterea costurilor cu munca a fost mai mare în zona non-business a economiei.

Mai mult, departe de situaţia relativ echilibrată din Cehia, Slovacia sau Ungaria, ecartul este unul uriaş ( 30,6% non-business faţă de 11,8% pe segmentul de business). După intrarea în vigoare a măsurilor recente de indexare programate pentru toți bugetarii, acest ecart se va majora și mai mult.

Practic, la distribuirea beneficiilor creşterii economice, s-a mers pe alocarea net prioritară către cei care primesc bani din impozite şi taxe în raport cu cei care le generează.

Dacă ne raportăm la nivel regional, trebuie subliniat că problema nu aparține sectoarelor preponderent private ale economiei. Spre deosebire de situaţia din sectorul bugetar, nivelurile şi dispunerea creșterilor costurilor salariale de la noi pe cele trei segmente mati ale zonei de business (industrie, construcții și servicii) apar ca fiind destul de aproape de cele ale altor state din regiune.

Astfel, datele comunicate de Eurostat arată că avem deja o problemă bine conturată cu creșterea costului salarial. Iar această problemă se vede evident atât în mărime absolută, cât și din punct de vedere al concentrării pe zona non-business.
Adică pe partea aflată sub influența deciziei administrative a Executivului și nu pe partea aflată sub acțiunea forțelor economiei de piață.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020

România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Merkel. O ancoră de stabilitate pe care o pierde Europa

Presa continentală analizeză de trei zile posibilele efecte ale anunțului făcut luni de cancelar referitor la iminenta sa retragere din fruntea Creștin-Democraților germani. În plan […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

(Cam) când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată

Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avansat drept repere sintetice pentru adoptarea monedei unice europene o rată de creștere […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »