Cu ochii pe alegerile din Germania: Parisul și Berlinul, obligate de conjunctura politică să ajungă rapid la consens pe ideile de reformă a Zonei Euro

De Adrian N Ionescu | 3.9.2017 .

Insistența cu care președintele Emmanuel Macron cere UE să adopte măsuri pentru reformarea Zonei Euro se lovește de opoziția Berlinului, în ciuda declarațiilor favorabile ideii pe care le face cancelarul Angela Merkel, scrie vineri Euractiv.

La aproape 4 luni de când Emmanuel Macron a preluat președinția Franței, oficiali germani de rang înalt afirmă că încă așteaptă idei de la Paris care să ducă la reconcilierea pozițiilor referitoare la viitorul Zonei Euro- Franța insistă ca statele care au adoptat moneda unică să împartă toate greutățile economice în vreme ce Germania dorește ca fiecare să își asume responsabilitatea pentru propriile probleme economice.

Deși adevăratele decizii se vor lua după ce Europa va cunoaște rezultatul alegerilor din Germania, echipele de ”tehnocrați” din cele 2 capitale, care lucrează de ceva vreme la proiectul integrării extinse în Zona Euro, au făcut puține progrese, afirmă persoane implicate în proiect.

”Este un suflu nou odată cu Macron, dar până în prezent auzim aceleași lucruri pe care le auzim deja de câțiva ani de la Paris”, declară un oficial german. Altul afirmă: ”Nu am avansat deloc. Ce e mai dificil e faptul că nu descoperim soluția de mijloc”.

În legătură cu diferențele de abordare în chestiunea viitorului Zonei Euro, purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Christophe Castaner, avertizează că ”propunerile necoapte” de acțiune nu ar face altceva decât să pună în pericol zona euro.

Moneda unică europeană a intrat în circulație în 2002 și a fost supusă la uriașe presiuni de criza economică și financiară declanșată cu 10 ani în urmă. Iar avalanșa de provocări din ultimii ani- de la criza migrației și Rusia, la Brexit și instalarea lui Donald Trump la Casa Albă- au scos în evidență fisurile construcției europene.

Publicul european privește acum la Franța și Germania, state care tradițional au împins Europa către integrare, pentru a vedea dacă politicienii reușesc să ajungă la consens și dacă reușesc să readucă unitatea blocului european.

În campania electorală din Franța, Emmanuel Macron a cerut revitalizarea construcției europene prin constituirea așa-numitei Uniuni fiscale.

Emmanuel Macron cere înființarea unui minister de finanțe și a unui Parlament ale Zonei Euro, dar și adoptarea unui buget unic al clubului euro, care să contribuie la absorbirea eventualelor șocuri economice din statele membre.

În cadrul unui interviu acordat săptămânalului parizian Le Point, pe 30 august, Emmanuel Macron a dat câteva indicii legate de modul în care s-ar putea finanța acest buget: prin agregarea veniturilor fiscale ce în prezent alimentează bugetele naționale cu miliarde de euro în toate cele 19 state care au adoptat moneda euro.

Angela Merkel a susținut public ideea bugetului eurozonei formulată de președintele Macron, dar a respins categoric alimentarea acestuia cu sume atât de importante, vorbind în schimb de ”mici contribuții” ale guvernelor.

Oficiali ai ambelor state afirmă că este foarte important ca planul general de reformă a zonei euro să fie gata înainte de debutul negocierilor pentru formarea viitoarei coaliții la putere în Germania, care probabil se vor avea loc undeva în luna octombrie.

În acest mod, ideile de reformă pot fi introduse în acordul care urmează să fie semnat de partidele care își vor asuma guvernarea la Berlin.

O soluție, dacă Angela Merkel câștigă din nou puterea în Germania, așa cum indică toate sondajele din prezent, ar fi ca Berlinul și Parisul să organizeze în octombrie  un summit bilateral al cărui obiect să fie reforma Zonei Euro, apoi să prezinte partenerilor europeni propunerile convenite, în cadrul summit-ului programat în 19-20 octombrie.

Germania consideră că fereastra de oportunitate pentru a ajunge la un acord al tuturor celor 19 membri ai Zonei Euro nu este foarte largă, la Berlin existând convingerea că respectivul document trebuie parafat în prima jumătate a anului 2018, înainte ca UE să intre în criză de timp pe negocierile Brexit și înainte să înceapă discuțiile spinoase asupra bugetului multi-anual al UE.

”Dacă nu reușim să facem asta în primele 6 luni din 2018 atunci lucrurile se vor complica dramatic”, afimă unul dintre oficialii germani citați de Euractiv.

Deocamdată, singura propunere detaliată aflată pe masa tratativelor a fost furnizată de către ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schäuble: el a cerut transformarea Mecanismului de Salvare al Zonei Euro, Mecanismul de Stabilitate European (ESM), într-un Fond Monetar European care să dețină puterea de a ajuta statele mai vulnerabile din Zona Euro.

Susținut de Angela Merkel, planul este privit cu suspiciune de persoane din anturajul lui Emmanuel Macron, care văd în aceasta un ”complot” al Berlinului, o încercare de subminare a viziunii mai ambițioase de constituire a unui buget unic pentru Zona Euro.

Francezii arată că ESM este condus de un german, Klaus Regling, în care Germania are drept de veto, deci propunerea ministrului Schäuble ar slăbi autoritatea Comisiei Europene, lipsind-o de responsabilitatea de supraveghere a bugetului.

În luna mai, doi economiști care au colaborat în trecut cu Emmanuel Macron, Laurence Boone și Shahin Vallee, au respins ideea constituirii Fondului Monetar European cu expresia : ”Este o fundătură”.

De cealaltă parte, nici la Berlin nu se întrezărește vre-o dorință de a face concesii președintelui Macron. Splimentar, oficiali germani spun că prioritară nu este doar reforma Zonei Euro, ci și securitatea granițelor externe ale UE și stabilirea poziției comune în chestiunea migrației.

Tot la Berlin există convingerea că marea provocare pentru Emmanuel Macron nu este reforma Zonei Euro, ci succesul eforturilor domestice de a reduce șomajul și de a relansa economia franceză.

Echipa Angelei Merkel mai este conștientă că spațiul de manevră al Cancelarului poate fi drastic limitat de o eventuală schimbare a partenerului de coaliție dictată de aritmetica electorală, existând posibilitatea ca CDU să nu mai guverneze cu ”prietenii” lui Emmanuel Macron- social-democrații (SPD), ci cu mai criticii liber-democrați (FDP).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Ambasadorii Franţei şi Germaniei: Nu ratați rolul crucial al României din cauza luptelor interne

Ambasadorii Michele Ramis şi Cord Meier-Klodt, ai Franţei și respectiv Germaniei la Bucureşti, propun clasei politice din România să renunţe la luptele interne şi să profite […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Radio Europa Liberă își reia emisiunile pentru România și Bulgaria

Radio Europa Liberă/Radio Libertatea va reîncepe să transmită în limbile bulgară și română, începând din decembrie 2018, reportaje multi-media, analize politice, anunță o ştire difuzată […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

BCE: Un eșec al reformării EURIBOR poate crea probleme sistemice. Termenul 1 ianuarie 2020 este prea aproape

Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că lipsa de implicare a băncilor în eforturile de reformare a sistemului indicilor dobânzilor interbancare EURIBOR, ar putea duce la […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

OUG pentru Șantierul Mangalia: Statul redevine acționar majoritar, dar olandezii de la Damen preiau managementul

Guvernul a adoptat, marți, o Ordonanță de Urgență care face posibilă preluarea conducerii executive a Şantierului Naval de la Mangalia de către Damen Shypyards Group, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »