Cu ochii pe alegerile din Germania: Parisul și Berlinul, obligate de conjunctura politică să ajungă rapid la consens pe ideile de reformă a Zonei Euro

De Adrian N Ionescu | 3.9.2017 .

Insistența cu care președintele Emmanuel Macron cere UE să adopte măsuri pentru reformarea Zonei Euro se lovește de opoziția Berlinului, în ciuda declarațiilor favorabile ideii pe care le face cancelarul Angela Merkel, scrie vineri Euractiv.

La aproape 4 luni de când Emmanuel Macron a preluat președinția Franței, oficiali germani de rang înalt afirmă că încă așteaptă idei de la Paris care să ducă la reconcilierea pozițiilor referitoare la viitorul Zonei Euro- Franța insistă ca statele care au adoptat moneda unică să împartă toate greutățile economice în vreme ce Germania dorește ca fiecare să își asume responsabilitatea pentru propriile probleme economice.

Deși adevăratele decizii se vor lua după ce Europa va cunoaște rezultatul alegerilor din Germania, echipele de ”tehnocrați” din cele 2 capitale, care lucrează de ceva vreme la proiectul integrării extinse în Zona Euro, au făcut puține progrese, afirmă persoane implicate în proiect.

”Este un suflu nou odată cu Macron, dar până în prezent auzim aceleași lucruri pe care le auzim deja de câțiva ani de la Paris”, declară un oficial german. Altul afirmă: ”Nu am avansat deloc. Ce e mai dificil e faptul că nu descoperim soluția de mijloc”.

În legătură cu diferențele de abordare în chestiunea viitorului Zonei Euro, purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Christophe Castaner, avertizează că ”propunerile necoapte” de acțiune nu ar face altceva decât să pună în pericol zona euro.

Moneda unică europeană a intrat în circulație în 2002 și a fost supusă la uriașe presiuni de criza economică și financiară declanșată cu 10 ani în urmă. Iar avalanșa de provocări din ultimii ani- de la criza migrației și Rusia, la Brexit și instalarea lui Donald Trump la Casa Albă- au scos în evidență fisurile construcției europene.

Publicul european privește acum la Franța și Germania, state care tradițional au împins Europa către integrare, pentru a vedea dacă politicienii reușesc să ajungă la consens și dacă reușesc să readucă unitatea blocului european.

În campania electorală din Franța, Emmanuel Macron a cerut revitalizarea construcției europene prin constituirea așa-numitei Uniuni fiscale.

Emmanuel Macron cere înființarea unui minister de finanțe și a unui Parlament ale Zonei Euro, dar și adoptarea unui buget unic al clubului euro, care să contribuie la absorbirea eventualelor șocuri economice din statele membre.

În cadrul unui interviu acordat săptămânalului parizian Le Point, pe 30 august, Emmanuel Macron a dat câteva indicii legate de modul în care s-ar putea finanța acest buget: prin agregarea veniturilor fiscale ce în prezent alimentează bugetele naționale cu miliarde de euro în toate cele 19 state care au adoptat moneda euro.

Angela Merkel a susținut public ideea bugetului eurozonei formulată de președintele Macron, dar a respins categoric alimentarea acestuia cu sume atât de importante, vorbind în schimb de ”mici contribuții” ale guvernelor.

Oficiali ai ambelor state afirmă că este foarte important ca planul general de reformă a zonei euro să fie gata înainte de debutul negocierilor pentru formarea viitoarei coaliții la putere în Germania, care probabil se vor avea loc undeva în luna octombrie.

În acest mod, ideile de reformă pot fi introduse în acordul care urmează să fie semnat de partidele care își vor asuma guvernarea la Berlin.

O soluție, dacă Angela Merkel câștigă din nou puterea în Germania, așa cum indică toate sondajele din prezent, ar fi ca Berlinul și Parisul să organizeze în octombrie  un summit bilateral al cărui obiect să fie reforma Zonei Euro, apoi să prezinte partenerilor europeni propunerile convenite, în cadrul summit-ului programat în 19-20 octombrie.

Germania consideră că fereastra de oportunitate pentru a ajunge la un acord al tuturor celor 19 membri ai Zonei Euro nu este foarte largă, la Berlin existând convingerea că respectivul document trebuie parafat în prima jumătate a anului 2018, înainte ca UE să intre în criză de timp pe negocierile Brexit și înainte să înceapă discuțiile spinoase asupra bugetului multi-anual al UE.

”Dacă nu reușim să facem asta în primele 6 luni din 2018 atunci lucrurile se vor complica dramatic”, afimă unul dintre oficialii germani citați de Euractiv.

Deocamdată, singura propunere detaliată aflată pe masa tratativelor a fost furnizată de către ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schäuble: el a cerut transformarea Mecanismului de Salvare al Zonei Euro, Mecanismul de Stabilitate European (ESM), într-un Fond Monetar European care să dețină puterea de a ajuta statele mai vulnerabile din Zona Euro.

Susținut de Angela Merkel, planul este privit cu suspiciune de persoane din anturajul lui Emmanuel Macron, care văd în aceasta un ”complot” al Berlinului, o încercare de subminare a viziunii mai ambițioase de constituire a unui buget unic pentru Zona Euro.

Francezii arată că ESM este condus de un german, Klaus Regling, în care Germania are drept de veto, deci propunerea ministrului Schäuble ar slăbi autoritatea Comisiei Europene, lipsind-o de responsabilitatea de supraveghere a bugetului.

În luna mai, doi economiști care au colaborat în trecut cu Emmanuel Macron, Laurence Boone și Shahin Vallee, au respins ideea constituirii Fondului Monetar European cu expresia : ”Este o fundătură”.

De cealaltă parte, nici la Berlin nu se întrezărește vre-o dorință de a face concesii președintelui Macron. Splimentar, oficiali germani spun că prioritară nu este doar reforma Zonei Euro, ci și securitatea granițelor externe ale UE și stabilirea poziției comune în chestiunea migrației.

Tot la Berlin există convingerea că marea provocare pentru Emmanuel Macron nu este reforma Zonei Euro, ci succesul eforturilor domestice de a reduce șomajul și de a relansa economia franceză.

Echipa Angelei Merkel mai este conștientă că spațiul de manevră al Cancelarului poate fi drastic limitat de o eventuală schimbare a partenerului de coaliție dictată de aritmetica electorală, existând posibilitatea ca CDU să nu mai guverneze cu ”prietenii” lui Emmanuel Macron- social-democrații (SPD), ci cu mai criticii liber-democrați (FDP).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Ofensivă diplomatică a Turciei pentru realuarea relațiilor cu UE. Președintele Macron, la întâlnirea cu Tayyip Erdogan: Un parteneriat cu UE este mai realist decât aderarea

Evoluţiile recente în domeniul drepturilor omului din Turcia exclud orice progres în negocierile de aderare la UE, declarat vineri preşedintele francez Emmanuel Macron, în conferința […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Președintele Chinei cere Armatei să fie pregătită de război

Într-un discurs fără precedent și ținut în fața a peste 7.000 de soldați înconjurați de echipamente militare (tancuri și avioane de luptă), preşedintele chinez  Xi […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Premieră istorică: Premierul Japoniei – vizită în România, în cadrul unui turneu în Europa de Est. Pe agendă – chestiunea Coreea de Nord

Prim-ministrul japonez, Shinzo Abe, va efectua la sfârşitul săptămânii viitoare vizite în mai multe ţări din Europa de Sud-Est, printre care România, precum şi Bulgaria, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Președintele Iohannis – convorbire cu premierul israelian: România nu-și va muta ambasada la Ierusalim

România se va abţine să stabilească misiuni diplomatice la Ierusalim, aşa după cum s-a stabilit prin rezoluţia Adunării Generale ONU din 21 decembrie. Acesta a […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Eurostat: Utilizarea comercială a website-urilor firmelor românești depășește media UE

Companiile românești se numără printre cele care îşi folosesc în vânzări website-urile proprii peste media țărilor Uniunii Europene, cu toate că folosesc prea puţin metodele […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »