Cum și-au cheltuit banii europeni de autostrăzi statele din Estul Europei. O comparație cu România

De Anne-Marie Blajan | 8.1.2015 .

Doar 50 de kilometri de autostradă deschiși de România în anul 2014, și alți câteva zeci de kilometri plănuiți pentru anul 2015. Acest record de ineficiență al unei țări care are nevoie ca de aer de infrastructură impune, însă, o întrebare : cum stau celelalte foste țări comuniste la construcția de autostrăzi cu bani europeni, în exercițiul financiar 2007-2013 ?

cronicaeuropeana.ro prezintă azi o analiză comparativă a infrastructurii construite de România cu banii europeni ai exercițiului financiar trecut, comparativ cu Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Letonia şi Estoniape baza datelor pe care le-am primit de la instituțiile și guvernele acestor țări.

Demn de menționat este și faptul că, în timp ce guvernele celorlalte state au răspuns la întrebările cronicaeuropeana.ro,  de la București răspunsurile au venit doar de la CNADR; Nu și de la Autoritatea de Management a Programului Operaţional de Transport, de la Ministerul Transporturilor.

Fondurile europene alocate perioadei 2007-2013 pot fi cheltuite până la finalul acestui an, însă mare parte a acestor bani ar fi trebuit deja folosită până acum. Nu este cazul României, care mizează pe anul 2015 să ia banii rămaşi.

Articolul îşi propune o fotografie la zi a modului în care autorităţile de la Bucureşti, dar şi cele din statele baltice şi ale Europei Centrale au folosit perioada de alocare bugetară 2007-2013.

Analiza comparativă a dus la câteva concluzii:

  • Statele Europei Centrale au o reţea de autostrăzi mai mare decât a României, însă sumele alocate în perioada 2007-2013 sunt, pentru multe din aceste state, comparabile cu cele a României, 1,7 miliarde de euro.  Faptul că ţări cu autostrăzi şi drumuri expres, dar şi cu o suprafaţă mai mică decât a României au alocat aceleaşi sume de bani indică fie un interes mare pentru acest domeniu, fie incapacitatea României de a evalua exact nevoia dezvoltării infrastructurii rutiere.
  • Ca număr de kilometri de autostradă construiţi de România, în comparaţie cu alte state, ţara noastră pare că a realizat sau urmează să realizeze o extindere semnificativă a reţelei de autostrăzi. Pare: extinderea devine, însă, nesemnificativă având în vedere teritoriul mare al ţării şi numărul mic de kilometri de autostradă existenţi înainte de posibilitatea accesării fondurilor europene.
  • Majoritatea statelor comparate cu România au reuşit să contracteze întreaga sumă de bani alocată, unele au reuşit să obţină rambursări semnificative de la Comisia Europeană, iar perspectiva pierderii banilor – reală şi foarte probabilă în cazul nostru – nu există.

Bilanțul României: 293 de kilometri de autostradă din bani europeni

România a folosit, în perioada 2007-2013, atât fonduri structurale, dar şi fonduri preaderare, din facilitatea ISPA. Cu aceşti bani veniţi de la Comisia Europeană, au fost daţi în exploatare în România 293,42 de kilometri de autostradă, potrivit informaţiei furnizate de CNADNR la solicitarea cronicaeuropeana.ro.

Banii europeni veniţi în România, chiar şi în perioada de preaderare, a dus la creşterea structurii de autostrăzi de la 193,30 de kilometri, la 668,22 de kilometri cât sunt daţi în exploatare în acest moment.

Potrivit CNADNR, România are alocaţi pentru construcţia de autostrăzi, în perioada 2007-2013, 1.640.586.786 de euro. AM POST nu a comunicat cât din aceste fonduri au fost deja absorbite.

Informaţiile publice despre Programul Operaţional de Transport, care are alocate 4 miliarde de euro, arată că are o rată de absorbţie, la finalul anului 2014, de 56,65%, potrivit informaţiilor Ministerului Fondurilor Europene. Însă acesta nu se referă doar la proiectele de autostrăzi, ci la toate proiectele de transporturi.

În perioada 2007-2013, tronsoanele/loturile de autostradă care au fost date în exploatare şi au fost finanţare din bani europeni sunt:

  • Construcţia Autostrăzii Arad – Timişoara L=32,250 km
  • Proiectare şi execuţie Varianta de Ocolire a municipiului Arad L=12,250 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Timişoara – Lugoj, Lot 1: km 44+500 – km 54+000 L=9,500 km
  • Lugoj – Deva, Lot 1 km 0+000 – km 27+400 şi Drum de legătură la profil de autostradă (10.5 km) L=37,90 km
  • Construcţia Variantei de Ocolire Deva – Orăştie la standard de autostradă L=32,500 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 1: km 0+000 – km 24+110 L=24,110 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 2: km 24+110 – km 43+855 L=19,750 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 4: km 65+965 – km 81+000 L=16,610km
  • Varianta de Ocolire Sibiu – secţiunea I L=14,860 km
  • Varianta de Ocolire Sibiu – secţiunea II (2.7 km) şi reabilitare drumul judeţean DJ 106B (3.6 km) L=2,70 km
  • Autostrada Feteşti – Cernavodă L=17,580 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Cernavodă – Medgidia L=20,491 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Medgidia – Constanţa L=30,820 km
  • Proiectare şi execuţie Varianta de Ocolire a municipiului Constanţa L=22,100 km

În plus, comunică CNADNR, din fondurile europene alocate perioadei analizate a fost demarată şi construcţia altor tronsoane de autostradă, care însă, dacă nu vor fi finalizate până în 31 decembrie 2015, România va pierde banii alocaţi. Aceste autostrăzi vor putea fi însă trecute pe perioada de alocare 2014-2020, însă un lucru rămâne cert: se pot pierde banii alocaţi şi nefolosiţi.

  • Proiectare şi execuţie Autostrada Nădlac – Arad şi Drum de legătură Lot 1: km 0+000 – km 22+218 L=22,218 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Nădlac – Arad şi Drum de legătură Lot 2: km 22+218 – km 38+882 pentru remedierea lucrărilor executate şi finalizarea lucrărilor de executat L=16,664 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Timişoara – Lugoj Lot 2 L=25,625 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Lugoj – Deva, Lot 2: km 27+620 – km 56+220 L=28,600 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Lugoj – Deva, Lot 3: km 56+220 – km 77+361 L=21,141 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Lugoj – Deva, Lot 4: km 77+361 – km 99+500 L=22,139 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Orăștie – Sibiu, Lot 3: km 43+855 – km 65+965 L=22,110 km (traficul rutier a fost deschis în data de 14.11.2014)
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Sebeş – Turda, Lot 1: km 0+000- km17+000 L=17,000 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Sebeş – Turda, Lot 2: km km 17+000 – km 41+250 L=24,250 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Sebeş – Turda, Lot 3: km 41+250 – km 53+700 L=12,450 km
  • Proiectare şi execuţie Autostrada Sebeş – Turda, Lot 4: km 53+700 – km 70+000 L=16,300 km

Polonia: 10 de miliarde de euro alocaţi pentru autostrăzi, 77% rambursaţi încă din septembrie 2013

Polonia este mereu dată ca exemplu în absorbţie fondurilor europene.

În 2007, situaţia infrastructurii rutiere a Poloniei era mult în urma altor ţări din UE: avea doar 300 de kilometri de autostradă şi 700 de kilometri de drumuri expres, în ciuda dimensiunii sale considerabile.

Prin urmare, nu mai puţin de 10 de miliarde de euro au fost alocate construirii unei structuri de autostrăzi şi drumuri expres. Un studiu al PwC Polonia arată că în cei şapte ani analizaţi au fost construiţi 1500 de km de autostradă şi drumuri expres, iar densitatea reţelei rutiere a crescut de două ori.

Compania de autostrăzi poloneză, GDDKIA, a introdus standarde de cost şi astfel, începând cu anul 2008, costul construirii unui kilometri de drum expres a scăzut cu 36%, iar cel al unui km de autostradă cu 31%.  În Europa, costul mediu al construirii unui km de autostradă este de 9,4 milioane de euro, iar preţurile din Polonia sunt apropiate de această medie: 9,61 de milioane de euro.

Până în septembrie 2013, toate fondurile alocate proiectelor companiei de autostrăzi au fost contractate, iar 77% din ele fuseseră deja rambursate.

În perioada 2007-2012, Polonia a fost ţara în care infrustructura rutieră a crescut cel mai mult în Europa, o creştere de 106% a drumurilor expres şi de mai mult de 230% a kilometrilor de autostradă.

FOTO: PWC Polonia

1500 de km de autostrăzi şi drumuri expres construite în 7 ani

Banii europeni au fost folosiţi pentru construirea centurilor a 10 mari oraşe poloneze, inclusiv a oraşelor Wyszków, Konin, Grójec şi Chojnice.

În 2009, a fost dată în folosinţă cea mai lungă autostradă poloneză, A4, care trece prin Wrocław, Opole, Katowice şi Krakovia şi care este parte a drumului european E80 care leagă Franţa de Kazahstan.

Autorităţile poloneze au lucrat în PPP pentru construirea autostrăzii A2, Świecko-Nowy, pe graniţa de vest a ţării.

FOTO: PWC Polonia

Cum se construiesc autostrăzile în Polonia

Greşelile făcute în stadiul de pregătire a proiectelor de investiţii a dus la creşteri de costuri în faza de executie. Tocmai de aceea, autorităţile poloneze au căutat soluţii de optimizare a proiectelor.

Astfel, 200 de reprezentanţi ai industriei, în cooperare cu GDDKIA, au lucrat la un set de standarde care a intrat în vigoare în 2014, de la costurile de proiectare la specificaţii tehnice.

O schimbare majoră în privinţa constructorilor s-a înregistrat în primii 5 ani. Exista mitul că doar companiile străine câştigă contracte, în timp ce constructorii polonezi sunt doar subcontractanţi. Până în 2012, numărul firmelor de construcţii poloneze care au câştigat contracte de construcţie de autostrăzi a crescut de 5 ori.

În ultimii 10 ani, doar 25% dintre proiectele companiei poloneze de drumuri nu a avut loc în termenul stabilit, iar întârzierea medie a fost, potrivit unui raport al Curţii Europene de Audit, de doar 2,7 luni. În Germania aceste întârzieri sunt în medie de 7 luni, iar în Grecia de mai mult de un an, arată acelaşi raport al instituţiei europene.

În 2009, Comisia Europeană a cerut limitarea actelor adiţionale la contractele deja încheiate, iar Polonia a transpus această recomandare. Astfel, în perioada 2007-2013, sumele totale cu care au crescut contractele de construcţie de autostrăzi şi drumuri expres a fost de 804 milioane de zloţi, adică 184 de milioane de euro.

Bulgaria: Prioritate – coridoarele europene, Sofia este legată de Marea Neagră printr-o autostradă

În ţărișoara de la sud de Dunăre, toate autostrăzile care se construiesc în prezent, sau care au fost deja construite, fac parte din coridoarele de transport europene.

Banii europeni alocaţi prin Programul Operaţional Transport au fost folosiţi pentru construirea a aproximativ 180 km de reţea de drumuri naţionale. În prezent continuă construirea a încă aproximativ 145 km – reprezentând o parte a coridoarelor de transport europene, prin autostrăzile Mariţa şi Struma, precizează guvernul bulgar, la solicitarea cronicaeuropeana.ro.

Cadrul financiar pentru acest program, în perioada 2007 – 2013, este de 1 778 998 256,09 leva (aproximativ 907 milioane de euro). Iar autorităţile bulgare au contractat 96% din această sumă.

Compania bulgară de drumuri a construit 115 km din autostrada Trakia – de la Stara Zagora la Karnobat şi astfel, în anul 2013, s-a finalizat construcţia autostrăzii care leagă Sofia de Burgas. Are o lungime totală de 360 km şi realizează un obiectiv vechi de 40 de ani al bulgarilor, şi anume acela de a avea o legătură pe autostradă între capitală şi Marea Neagră.

Deosebit de important pentru Bulgaria este coridorul nr. IV, prin intermediul căruia se realizează legătura de transport între 3 ţări europene – România, Bulgaria şi Grecia, arată autorităţile de la Sofia.

Lungimea totală a autostrăzii Struma – până la frontiera cu Grecia este de 150 km. Graţie fondurilor acordate de către Programului Operaţional Transport 2007 – 2013, a fost realizată construcţia a încă 68,5 km. În anul 2012 a fost finalizată porţiunea 1 (16,7 km). În prezent se lucrează la porţiunea 2 (aproximativ 37 km) şi porţiunea 4 (14,7 km). Ambele vor fi finalizate în anul 2015.

Tot în 2015, în vara acestui an, autorităţile bulgare anticipează că va fi finalizată o porţiune de 65,62 km din autostrada Mariţa, care face parte din coridorul nr. IV şi din autostrada transeuropeană Nord-Sud, până la graniţa cu Turcia.

Astfel, cu finalizarea acestui proiect, va fi redirecţionat transportul de mare capacitate şi traficul turistic către şi dinspre Turcia.

Slovacia: toți eurobanii de autostrăzi cheltuiți

Aparent, România stă mai bine, comparativ cu Slovacia, la numărul kilometri de autostrăzi şi drumuri expres construite din bani europeni, dacă ne uităm strict la număr. 44,77 km de autostradă anticipează autorităţile slovace că vor fi finalizate din banii europeni alocaţi pentru perioada 2007-2013 până la finalul acestui an.

Pe de altă parte, o ţară de dimensiuni mult mai mici decât România, are la ora actuală doar cu 200 de km de autostrăzi mai puţin decât ţara noastră, rute care o străbat şi leagă principalele oraşe între ele.

Până acum sunt finalizate 2 segmente din autostrăzile  Sverepec – Vrtižer şi Studenec – Beharovce, de 22,07 km, iaralte 8 segmente sunt în construcţie, ele având o lungime totală de 103 km.

Cinci dintre aceste segmente vor fi finalizate în acest an, restul urmând să intre pe finanţarea din fondurile alocate perioadei 2014 – 2020. Însă ambele autostrăzi sunt, potrivit autorităţilor slovace, extrem de importante, întrucât sunt pe ruta care leagă capitala, Bratislava, de Kosice, cel mai mare oraş din estul ţării. Iar  segmentul de autostradă de pe ruta Studenec – Beharovce face legătura între zonele turistice din Munţii Tatra.

Banii europeni au fost folosiţi şi pentru construcţia de drumuri expres: 36,5km de drumuri noi sunt daţi deja în folosinţă, alţi 35,8 sunt în construcţie. Până la sfârşitul perioadei, autorităţile de la Bratislava îşi propun să construiască 74,73 de kilometri de drumuri expres.

Astfel, infrastructura de autostrăzi şi drumuri expres a Slovaciei a crescut în perioada 2007-2014 cu 54%:

  • în 2007, erau 327,5 km de autostrăzi, iar în 2014 numărul lor a ajuns la 422,8km
  • în privinţa drumurilor expres, în 2007 existau 116,3 km, iar în 2014 – 260 km

Slovacia a reuşit, până la finalul anului 2014,  să contracteze întreaga sumă de 1.7 miliarde de euro (1.713.128.434) din fonduri europene alocată construcţiei de infrastructură rutieră. Suma este egală cu a României, însă nevoia de autostrăzi şi drumuri expres, cât şi suprafaţa ţării sunt mult mai reduse.

Aproape un miliard de euro (954.672.628 de euro) au fost deja rambursaţi şi folosiţi. Restul, speră autorităţile slovace, vor fi folosite în acest an, astfel încât să nu existe dezangajări.

Cehia, probleme cu evaluarea proiectelor

Cehia, la fel ca restul statelor din Europa Centrală, are un sistem de infrastructură rutieră mult mai dezvoltat decât România, astfel că numărul de kilometri de autostradă nu construiţi sunt semnificativ mai reduşi decât ai României: 70.

Însă banii alocaţi construirii şi modernizării infrastructurii rutiere sunt comparabili cu cei prevăzuţi de autorităţile de la Bucureşti pentru acelaşi obiectiv.

Autorităţile de la Praga au elaborat o strategie de transporturi pentru perioada 2005-2013, iar proiectele finanţate din banii europeni sunt priorităţi conforme acestei strategii. Deloc surprinzător, poiectele finanţate prin programul operaţional de transporturi sunt cele de pe reţeaua europeană TEN-T.

În cei şapte ani analizaţi, infrastructura de autostrăzi şi drumuri a crescut de la un an la altul.

Cehia are alocate 1,6 miliarde de euro construirii şi modernizării autostrăzilor. Din aceşti bani europeni, au fost contractaţi 1,3 miliarde şi rambursate de la Comisia Europeană 972 de milioane.

Pentru modernizarea drumurilor în afara reţelei TEN-T au mai fost puşi la dispoziţie 1,2 miliarde de euro, toţi contractaţi şi deja rambursaţi de la Comisia Europeană 876 de milioane.

Programul de transporturi suspendat de CE

Autorităţile cehe au avut probleme cu programul operaţional de transporturi, iar plăţile au fost suspendate pentru 9 proiecte majore, în valoare de 849 de milioane de euro, a arătat, pentru cronciaeuropeana.ro, Marek Pastucha, director în Ministerul Transporturilor de la Praga.

Potrivit Comisiei Europene, Cehia nu a transpus corect directiva privind evaluarea impactului asupra mediului şi prevederile ei nu au fost respectate atunci când au fost evaluate proiectele respective. Prin urmare, Bruxelles-ul a început o procedură de infringement şi a cerut o nouă evaluare a proiectelor respective.

Problema pentru autorităţile de la Praga a fost că nu doar aceste proiecte au fost afectate, ci şi cele pe care guvernul de la Praga urma să le trimită spre aprobare Comisiei Europene. Astfel, în acest moment, Cehia nu poate trimite spre aprobare Comisiei noi proiecte. Şi, în ciuda acestei situaţii, autorităţile estimează că toţi banii alocaţi infrastructurii rutiere vor fi cheltuiţi până la sfârşitul anului.

Ţările baltice – mari rate de absobție și eficiență

Țările baltice sunt printre statele membre UE care au utilizat în foarte mare măsură fondurile europene, cu mari rate de absorbţie. Este adevărat, sunt state mici, cu sume mici alocate în comparaţie cu state precum România şi Polonia.

Letonia şi-a modernizat un sfert din infrastructura rutieră cu bani europeni

Letonia a utilizat fondurile europene pentru modernizarea drumurilor naţionale parte a reţelei TEN-T.

308,4 milioane de euro au fost alocate acestui scop, iar banii au fost folosiţi, contractaţi în totalitate până în luna august a anului trecut. 278 de milioane de euro au ajuns deja la beneficiari, arată, pentru cronicaeuropeana.ro, autorităţile de la Riga.

Până la finalul acestui an, guvernul leton vrea să modernizeze 424 de km de drumuri (un sfert din drumurile principale din Letonia), din care a reuşit deja să reconstruiască 272, adică în jur de 15% din întreaga reţea rutieră principală a ţării.

Lituania: probleme cu prețurile

Construcţia de drumuri nu este fără probleme în Lituania. Una dintre problemele care au existat în acecastă perioadă a fost fluctuaţia preţurilor. Din această cauză a fost nevoie ca unele proiecte aprobate să fie închise din două motive:

deoarece contractele de achiziţii nu permiteau acte adiţionale care să mărească acele costuri care fuseseră convenite şi deoarece contractorii nu puteau finaliza lucrările la preţul convenit iniţial.

Astfel, a fost nevoie de reluarea procesului de licitaţii pentru a angaja suma alocată, la preţurile modificate în urma fluctuaţiei.

Pe de altă parte, spun autorităţile letone, procedurile de achiziţii publice sunt îndelungate, din cauza rezultatelor şi a contestaţiilor. Pentru a elimina riscul unor contestaţii nejustificate, autorităţile au adoptat o documentaţie standard pentru achiziţiile privind lucrările de construcţie de drumuri.

Estonia s-a concentrat pe construirea şi modernizarea centurilor oraşelor

Investiţiile Estoniei s-au concentrat, în perioada 2007-2013 asupra îmbunătăţirii siguranţei traficului pe drumurile incluse în reţeaua europeană de transport: construirea de intersecţii, îmbunătăţirea vizibilităţii, diverse măsuri de siguranţă rutieră. Autorităţile s-au concentrat asupra centurilor oraşelor, pentru a evita aglomerarea traficului prin acestea.

Toate aceste proiecte rutiere au fost finanţate din fonduri europene, banii de la bugetul statului fiind folosiţi pentru întreţinerea drumurilor. Aceste sume s-au ridicat la 635 de milioane de euro, iar jumătate dintre ei au fost deja utilizaţi. Autorităţile de la Tallin sunt convinse că cealaltă jumătate va fi cheltuită până la sfârşitul acestui an.

Proiectele rutiere însumează 270 de kilometri, iar ele au presupus lucrări de reconstrucţie, modernizare şi construire de noi drumuri.

Şi Estonia a avut probleme cu achiziţiile publice şi cu actele adiţionale ale contractelor. Fiind o perioadă de recesiune, contractorii au licitat preţuri mai mici de realizare a proiectelor, care s-au dovedit ulterior nefezabile pentru companie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

UPDATE. 5 state arabe au rupt relațiile diplomatice cu Qatar, acuzat de sponsorizarea terorismului. Efectele deciziei

UPATE. Guvernul recunoscut din Yemen s-a alăturat  celor 4 state arabe care au rupt legăturile diplomatice cu Qatar. Efectele deciziei comune sunt: cele 5 state […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Megaatacul cibernetic: Impactul real va fi cunoscut luni, când revine lumea la serviciu. Europol confirmă cel puțin 200.000 de victime în 150 de țări. SUA și Marea Britanie, însărcinate de G7 cu strategia internațională de prevenție

Atacul cibernetic declanșat vineri la nivel mondial a făcut ”200.000 de victime, în special companii, în cel puțin 150 de țări”, a declarat duminică, într-un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia lansează miercuri prima componentă a Fondului de Apărare Europeană: securitate cibernetică, nave de război și drone

Bruxelles-ul începe să lanseze planurile de creștere a cheltuielilor militare, o primă componentă a Fondului de Apărare Europeană vizând finanțarea activităților de securitate cibernetică și […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se poziționează marile puteri ale lumii față de victoria lui Donald Trump

Mesajele de felicitare transmise miercuri lui Donald Trump de către liderii marilor puteri mondiale prefigurează noua reașezare geopolitică – Vladimir Putin, Theresa May și Xi […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Moment istoric: Se schimbă obsedantul MCV

Parlamentul European a adoptat, marţi, rezoluția prin care cere Comisiei Europene înlocuirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care se aplică numai României și Bulgariei, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »

5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea […] ... 
Citeste mai departe »

Pledoarie pentru Europa cu mai multe viteze a unui teoretician al federalizării- Wolfgang Schäuble

Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, un campion al ideii de federalizare a Uniunii Europene, pare să fi renunțat la vechea sa credință de integrare […] ... 
Citeste mai departe »

Codruța Kovesi, la Consiliul Europei: Imunitatea miniștrilor trebuie limitată la durata mandatului lor

Legislația privind imunitatea miniștrilor ar trebui revizuită astfel încât ea să fie valabilă doar pe perioada mandatului, pentru a nu se ajunge în situația unui […] ... 
Citeste mai departe »