Cum și de ce a luptat Comisia Europeană să modifice planul american de sancțiuni împotriva Rusiei

De Mariana Bechir | 27.7.2017 .

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a avertizat joi că Bruxelles-ul este pregătit ”să acționeze rapid”, în ”câteva zile”, dacă noile sancțiuni americane împotriva Rusiei vor afecta securitatea energetică a Uniunii.

”Sloganul America First nu trebuie înțeles prin prisma ideii că interesele Europei sunt pe ultimul plan”, a afirmat Jean Claude Junker. Acest mesaj, scrie Politico, survine unei note interne a biroului președintelui CE, trimisă în week-end-ul precedent comisarilor, care evidențiază preocupările șefului Comsiei Europene legate de presiunile pe care SUA le fac asupra Rusiei și care afectează inclusiv companii europene.

Înainte însă de aceste declarații dure ale lui Jean Claude Junkel, funcționarii publici europeni care fac lobby la Washington au reușit să modifice proiectul original al legislației sancținilor, afirmă oficiali din Bruxelles și de la Washington.

 ”Suntem în legătură de cinci săptămâni cu delegații UE din Washington și cu ambasadele statelor membre”, a recunoscut un senator democrat pentru Politico.

Iar în perioada premergătoare votului de marți al Camerei Reprezentanților, UE a reușit să adauge ”direct” nuanțe importante în textul modificat, care solicită, de exemplu, președintelui SUA să mențină unitatea cu partenerii europeni în procesul de implementare a sancțiunilor, potrivit aceluiași senator american.

”Am lucrat foarte mult în anonimat deoarece nu vrem să arătăm că între noi și Statele Unite sunt diferențe atunci când discutăm sancțiuni la adresa Rusiei”, afirmă un oficial al Comisiei Europene.

Pentru UE însă ”lupta” nu s-a terminat: și Senatul american trebuie să voteze proiectul, care poate fi încă modificat.

Proiectul american de lege urmează să instituie sancțiuni asupra sectoarelor energetice, financiare, de transport pe cale ferată și naval, metalurgic și minier, Comisia fiind în primul rând preocupată de implicațiile asupra sectorului energetic.

Sancțiunile asuupra acesstui sector ar putea avea un impact economic semnificațiv asupra companiilor europene implicate în proiecte energetice comune cu Rusia.

Proiectul de lege inițial prevedea sancțiuni asupra proiectelor în care participarea companiilor rusești era relativ redusă, unele văzute la Bruxelles drept esențiale pentru a diversifica furnizorii d energie către Europa.

Ar fi fost afectate, de exemplu, proiectul câmpurilor de gaze din Azebaidjan, Shah Deniz 2, acolo unde operează britanicii de la BP și unde Lukoil deține o participație de 10%.

Un alt exemplu: exploatarea offshore egipteană Zohr, unde i talienii de la Eni cooperează cu rușii de la Rostneft, care dețin o participație de 30%.

Lobby-iștii UE au reușit să ridice însă la peste 33% plafonul de acțiuni deținute de o companie rusească într-un proiect comun, peste care se vor aplica sancțiuni americane.

În felul acesta, proiectele Shah Deniz 2 și Zohr au ieșit de pe lista de sancțiuni.

Republicanii și democrații au mai făcut 2 concesii ca răspuns la preocupările UE referitor la efectele pe care le vor induce noile sancțiuni:

  • aliații europeni vor fi consultați întotdeauna înainte de a impune orice sanccțiune care ar putea îngreuna accesul Germaniei la gazel naturale furnizate de Rusia
  • sancțiunile nu vor afecta nici măcar indirect proiectul de conducte de transport țiței din Kazakhstan

”Germanii au muncit foarte mult să obțină aceste prevederi”, declară o sursă din legislativul american.

O îngrijorare europeană care încă nu și-a găsit rezolvare este aceea că vor fi impuse sancțiuni inclusiv asupra colaborării ruso-europene în domeniul  întreținerii, reparației sau extinderii conductelor care alimentează sistemul ucrainean de tranzit  al gazelor– rută esențială pentru Europa.

Alte proiecte care ar putea fi afectate de sancțiunile americane:

  • întreținerea conductei existente Nord Stream 1, care furniează Germaniei gaze din Rusia
  • terminalul Baltic de import al gazelor lichefiate, proiect în care Shell a ajuns la un acord cu Gazprom în iunie
  • conducta Blue Stream, export de gaze către Turcia, în care Eni deție 50% din participații
  • proiectul Nord Stream 2, proiect contestat inclusiv în interiorul UE

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Ministrul Apărării: Subiectul Marea Neagră trebuie discutat separat la Summitul NATO din această vară

România ar putea găzdui un comandament NATO terestru de nivel de trei stele, după ce, la sfârșitul acestui an, Brigada Multinaţională de la Craiova va […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Negocieri: Liderii Germaniei, Franței și Italiei caută „soluția europeană” la problema migrației

Liderii Germaniei, Franței și Italiei parcurg o serie de întâlniri bilaterale pentru a ajunge la un acord privind problema imigrației înainte de sesiunea Consiliului European de […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

China contraatacă: Tarife de 25% la importurile americane. Wall Street își păstrează sângele rece

China va impune tarife de 25% pentru importuri americane în valoare de 50 de miliarde de dolari China va impune tarife suplimentare de 25% la […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

FMI avertizează SUA în privința pericolului politicilor protecționiste. Casa Albă dublează tarifele la importurile din China

Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că noile tarife vamale impuse de președintele SUA Donald Trump riscă să submineze sistemul comercial global, atrăgând represalii din […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »