Curtea Europeană de Conturi: România, printre cele patru state cu risc ridicat de a nu putea absorbi fondurile europene alocate

De Victor Bratu | 10.10.2017 .

În nouă state membre, angajamentele restante privind fondurile structurale și de investiții europene (ESI), reprezentau peste 15 % din cheltuielile publice din 2016, potrivit raportului de activitate al Curții Europene de Conturi.

Patru dintre aceste 9 țări, (printre care și România), în care fondurile ESI au o pondere semnificativă în cheltuielile publice, riscă să ajungă în incapacitatea de a absorbi fondurile ce le-au fost alocate, mai precizează raportul.

Conform datelor CEC, în România și alte trei state (Lituania, Bulgaria, Letonia), ponderea angajamentelor EFI restante depășește mult pragul de îngrijorare, de 15% , fiind de peste 20%:

Din cauza acestor credite de angajament mari în contextul exercițiului financiar 2014-2020, este posibil ca cele nouă state să se confrunte cu două mari probleme, spune documentul:

  • identificarea a suficiente proiecte de înaltă calitate
  • furnizarea cofinanțării

Fondurile scăzute accesate pe ESI au afectat cuantumul plăților efectuate din creditele bugetare pentru actualul exercițiu financiar – cuantum cu 13,7 miliarde de euro mai mic decât valoarea creditelor disponibile în bugetul adoptat inițial (130,2 miliarde de euro din suma posibilă de 143,9 miliarde de euro, adică 90,5 % din totalul disponibil).

Explicațiile Comisiei pentru întârzierile înregistrate în implementarea programelor:

  • repercutarea întârzierilor semnificative înregistrate în implementarea programelor aferente perioadei 2007 – 2013
  • adoptarea cu întârziere a actelor legislative care constituie temeiurile juridice pentru programele din perioada 2014 – 2020
  • desemnarea cu întârziere de către statele membre a autorităților naționale responsabile de gestiunea fondurilor UE și notificarea tardivă a Comisiei cu privire la acestea
  • perioada de timp necesară adaptării la noile norme modificate care reglementează programele și proiectele aferente noii perioade;
  • faptul că s-a acordat statelor membre un an suplimentar în perioada 2014-2020 pentru a efectua plăți în contul angajamentelor asumate (regula „n+3”)

Conform cifrelor pe 2016, angajamentele restante erau, la sfârșitul exercițiului, mai mari cu 72 % față de 2007 și reprezentau echivalentul a 2,9 ani (22) de plăți, comparativ cu 2,2 ani în 2007.

Această creștere la nivelul angajamentelor restante riscă să creeze probleme de finanțare în viitor, subliniază Curtea Europeană de Conturi.

Potrivit Comisiei Europene,  întârzierile care au afectat punerea în aplicare a programelor din cadrul fondurilor ESI în cursul
primilor trei ani ai CFM 2014-2020 le-au depășit pe cele înregistrate de programele din cadrul fondurilor structurale și al
Fondului de coeziune la începutul perioadei 2007-2013.

Autoritățile europene au diminuat bugetul pe 2016 prin reducerea creditelor de plată cu 7,3 miliarde de euro, dat fiind nivelul scăzut al cererilor de plată primite, dar chiar și așa, numărul mic de cereri de plată a generat cel mai ridicat excedent înregistrat din 2002 (când statele nu aderaseră la UE statele din fostul bloc comunist) – 6,4 miliarde de euro, comparativ cu 1,3 miliarde euro în 2015.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Miza profundă a războiului comercial: Termenii, renegocierile și tranșeele globalizării

Confruntarea supratarifelor vamale dintre cele mai mari trei puteri economice ale lumii (SUA, China și UE) are raţiuni mai profunde decât protecţionismul imediat și ţintesc […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Contrast unic în UE: 92% din exploatațiile agricole sunt sub 5 hectare, dar fermele mari (0,5% din numărul total) dețin peste 50% din terenul agricol

O treime din cele 10,3 milioane de ferme europene se aflau în 2016 în România. Este cel mai mare număr de exploatații agricole dintr-o țară europeană, fără ca […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Prioritățile României descrise de managerul de țară al Băncii Mondiale: Conexiune rutieră Moldova-Transilvania, un sistem de educație performant și instituții capabile

Bucureştiul este capitala europeană cea mai expusă cutremurelor, iar inundaţiile care se pot produce frecvent în ţară îi afectează în special pe cei mai săraci […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »