De ce statele UE își pot permite datorii publice procentual diferite

De Marin Pana | 13.6.2012 .

Majoritatea statelor UE au o datorie publică peste nivelul maxim de 60% cerut de unul dintre cele cinci criterii cantitative de la Maastricht, conform datelor notificate la finele lunii aprilie la Eurostat ca definitive pentru anul 2011. În vârful clasamentul îndatorării, apar patru dintre statele cunoscute sub acronimul PIIGS, Grecia, Italia, Irlanda și Portugalia.

Spania avea un nivel considerabil al datoriei publice, dar mult sub cel al colegelor menționate. Cu toate acestea, ajutorul acordat recent din partea UE pentru sprijinirea sectorului bancar, de circa 100 miliarde euro, va majora și cuantumul acesteia cu aproape zece procente.

Celelalte trei mari economii ale UE în afară de Italia, au toate o datorie publică de peste 80% din PIB, similară cu cea a Ungariei și ( aproape ) a Austriei, dar au o altă capacitate de a genera venituri, o altă cotare pe piețele internationale și altă structură a deținerilor de către investitori interni și străini.

Statele ceva mai mici ca populație și teritoriu, dar cu economii de dimensiuni mai mari decât ale României, se păstrează într-o zonă relativ sigură, de 30 – 40% din PIB, chiar dacă eficiența ridicată și competitivitatea bună, precum și moneda în regim de flotare controlată, le-ar permite teoretic să solicite și să primească fonduri ceva mai ridicate ca și cuantum.

Statele mici și cu moneda legată rigid de euro prin sistemul de consiliu monetar, precum Bulgaria, au o abordare prudentă și o datorie foarte scăzută după uzanțele europene. Cea mai nouă membră a zonei euro, Estonia, deține și cea mai scăzută datorie externă raportat la PIB ( doar 6%), dar aici a jucat un rol important și conștiința publică.

Pentru sustenabilitatea datoriei este important nu doar nivelul datoriei ci și dobânda la care se poate face rostogolirea ei ( înlocuirea obligațiilor de plată scadente cu altele noi, preferabil pe termen mediu și lung). Această dobândă depinde de percepția investitorilor care urmăresc piața asigurărilor împotriva riscului de neplată.

De exemplu, costul asigurării datoriilor României prin contracte denumite credit-default swap (CDS) pe termen mediu (cinci ani), se situa la finele primului trimestru din acest an la 3,14%. Ceea ce e mai bine decât valoarea de 4,45% înregistrată după trimestrul al patrulea al anului trecut, dar peste cotația minima de 2,12% din luna aprilie 2011.Concret, asigurarea unei datorii de 10 milioane euro a României scadentă peste cinci ani costa la finele primului trimestru circa 314 mii euro, la o probabilitate de default ( neîndeplinirea obligațiilor de plată) de circa 20%.

La nivelul bugetului pe 2012, plățile în contul datoriilor deja contractate de România vor costa în 2012 aproximativ două procente din PIB, adică, „grosso modo” tot deficitul cash prevăzut pentru anul în curs. Practic, românii vor putea cheltui centralizat exact ce au colectat și vor avea deficit numai în contul datoriilor făcute anterior. Atenție, fără a le achita, ci numai pentru a le duce mai departe.

Importanța acestui indicator de politică economică rezidă în fondurile care nu mai pot fi alocate pentru sănătate, învățământ sau dezvoltare în baza datoriilor făcute și a dobânzilor ce trebuie achitate. Aici, capacitatea de a demonstra o politică economică sănătoasă este esențială. Un stat care are o sold al datoriei accumulate în timp de 80% dar este taxat cu dobânzi de 2% se află în aceeași situație ca un stat ce are numai 40% datorie publică dar trebuie să achite dobânzi de 4%.

De aceea, nivelul de 60% este unul arbitrar și conventional, situațiile concrete fiind extreme de diferite. De la Germania, care a reușit recent performanța de a atrage fonduri cu dobândă negativă, pentru că va înapoia cu maxima siguranță banii și până la Grecia, pe care nu vrea aproape nimeni să o împrumute, chiar și la dobânzi uriașe, pentru că șansele de a-și mai recupera integral banii sunt extreme de reduse.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului

România face notă discordantă cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) în privinţa solidităţii creşterii economice din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Un tabel: Structura cheltuielilor guvernamentale ale României în context european

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Românii își schimbă destinațiile de emigrare: și pleacă tot mai mulți cu vârsta de peste 45 de ani. UK, peste Italia și Spania

În pofida Brexitului, Marea Britanie și-a consolidat în 2016 locul de țară preferată pentru românii care pleacă să muncească în străinătate, potrivit ultimelor date ale […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »

Dosarul standardelor duble: Comisia Europeană lansează o campanie de testare a alimentelor din 16 state

Comisia Europeană va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare din 16 ţări ale Uniunii Europene, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea […] ... 
Citeste mai departe »

Reforma sistemului european de azil pe agenda miniștrilor de Interne ai UE

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE s-au reunit joi la Sofia pentru a discuta din nou despre reforma sistemului europan al azilului, proiect blocat […] ... 
Citeste mai departe »