Deloitte: România este una dintre cele trei excepţii europene care impun tranzacționarea centralizată a gazelor naturale

De Mariana Bechir | 1.4.2018 .

România, Grecia și Polonia sunt singurele state UE care au impus obligația ca o parte din gazele vândute să fie tranzacționate pe piețe centralizate, sau prin alte forme de licitații deschise.

De-a lungul timpului, astfel de obligații au fost introduse doar temporar în Europa, în cazuri speciale, pe perioade de timp limitate la 4 – 6 ani şi în proporții reduse raportate la consumul național (aproximativ 3-10%), potrivit unui studiu Deloitte publicat vineri.

Cota obligatorie din vânzări este de:

  • 30% în România,
  • 55% în Polonia, pe o piață centralizată, și
  • 17% în Grecia, printr-un sistem electronic de licitații.

Una dintre diferențele dintre România și celelalte două excepții este că, în Polonia și Grecia cotele au fost impuse în contextul în care aceste state au un grad ridicat de dependență de importuri, astfel încât obligațiile curente au fost introduse cu scopul de protecție împotriva unei poziții dominante ale principalului importator (PGNiG în Polonia, respectiv DEPA în Grecia).

Diferențele nu se opresc aici.

România este una dintre cele cele trei țări europene în care producția proprie asigură cel puțin 80% din consum.

În România, doi mari producători Romgaz (SNG) și OMV Petrom (SNP) concentrează peste 95% din piața locală. Producătorii sunt obligați să vândă 30% din producție pe cele două piețe centralizate, BRM (sub administrație privată) și OPCOM (controlată de stat).

Toți furnizorii din România sunt obligați să folosească pieţele centralizate ca vânzători pentru 30% din cantitățile destinate clienţiilor en gros şi pentru a satisface cota de 20% de achiziții.

Cei mai mari doi furnizori și distribuitori sunt Engie și E.On.

Celelalte două excepții

În Polonia, PGNiG este singurul producător și importator din Rusia, iar producția internă a acioperit mai puțin de 25% din consumul intern, în 2016.

Grecia nu produce gaze naturale și DEPA este singurul importator.

„Obligația curentă a României, ca 30% din vânzările producătorilor să fie efectuate în cadrul unei piețe centralizate este un caz atipic între producătorii de gaze naturale din Europa, menită a impulsiona dinamica pieței en-gros, spune studiul citat.

Şi politicienii la putere nu se vor opri aici.

Antecendentele europene – cazuri speciale

Dintre exemplele de obligativitate temporară a tranzacționării pe piețele centralizate se remarcă:

Marea Britanie – a impus British Gas, între anii 1992 – 1996, să disponibilizeze din contractele sale pe termen lung și să tranzacționeze pe piața centralizată echivalentul a 2% din consumul intern al țării.

Danemarca – obligativitatea a fost decisă pentru a face posibile achiziţiile de pe pieţele Marii Britanii, Belgiei, Germaniei şi Olandei, între anii 2006 şi 2012.

Spania – între 2001 şi 2004 obligaţia a fost impusă pentru a face posibilăp achiziţia de gaze naturale din Algeria.
Germania – obligaţia a fost impusă în perioada 2006 – 2012 după ce E.On a preluat Ruhrgas.

Cazul Iancu

Comisia Europeană este pe cale să dea România în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, dacă Parlamentul de la Bucureşti va adopta amendamentele aduse Ordonanţei de Urgenţă 64/2016, potrivit cărora 70% din gazul produs în România ar trebui tranzacţionat pe o singură bursă, respectiv OPCOM.

Citiți și: Monopolul pe piața gazelor din România: Interesele susținute de deputatul Iulian Iancu împing România spre conflict deschis cu Comisia Europeană

Împotriva amendamentelor s-au pronunţat, printre alţii două ministere Consiliul Concurenţei, ANRE şi alţi participanţi la piaţă.

Totodată, Comisia Europeană a deschis deja un proces de infringement împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România și Cehia – față cu modelul german. Subiecte de reflecţie pe deficitul extern

România a egalat Marea Britanie în fruntea statelor europene ca sold negativ pe contul curent raportat PIB în trimestrul trei din 2018, cu 1,5% ( […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Indicele Democrației 2018: Europa de Vest, cel mai mare declin. Cauza – partidele antisistem și “liderii puternici” ajunși la putere. Cum e România

Cu un indice de 6,38, România ocupă ultimul loc din UE în clasamentul la nivel global privind democrația, realizat The Economist Intelligence Unit (EIU). În raportul […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum se locuiește în UE, cum se locuiește în România. Date, standarde, comparații

Anul trecut, proporţia tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care locuiau în gospodării supraaglomerate a fost de 26,7% la nivelul UE, […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »

Date oficiale: România a ignorat total fondurile UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Comisarul european Corina Crețu a publicat miercuri un grafic al modului în care statele membre au accesat fondurile pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor- din […] ... 
Citeste mai departe »

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »