Deloitte: România este una dintre cele trei excepţii europene care impun tranzacționarea centralizată a gazelor naturale

De Mariana Bechir | 1.4.2018 .

România, Grecia și Polonia sunt singurele state UE care au impus obligația ca o parte din gazele vândute să fie tranzacționate pe piețe centralizate, sau prin alte forme de licitații deschise.

De-a lungul timpului, astfel de obligații au fost introduse doar temporar în Europa, în cazuri speciale, pe perioade de timp limitate la 4 – 6 ani şi în proporții reduse raportate la consumul național (aproximativ 3-10%), potrivit unui studiu Deloitte publicat vineri.

Cota obligatorie din vânzări este de:

  • 30% în România,
  • 55% în Polonia, pe o piață centralizată, și
  • 17% în Grecia, printr-un sistem electronic de licitații.

Una dintre diferențele dintre România și celelalte două excepții este că, în Polonia și Grecia cotele au fost impuse în contextul în care aceste state au un grad ridicat de dependență de importuri, astfel încât obligațiile curente au fost introduse cu scopul de protecție împotriva unei poziții dominante ale principalului importator (PGNiG în Polonia, respectiv DEPA în Grecia).

Diferențele nu se opresc aici.

România este una dintre cele cele trei țări europene în care producția proprie asigură cel puțin 80% din consum.

În România, doi mari producători Romgaz (SNG) și OMV Petrom (SNP) concentrează peste 95% din piața locală. Producătorii sunt obligați să vândă 30% din producție pe cele două piețe centralizate, BRM (sub administrație privată) și OPCOM (controlată de stat).

Toți furnizorii din România sunt obligați să folosească pieţele centralizate ca vânzători pentru 30% din cantitățile destinate clienţiilor en gros şi pentru a satisface cota de 20% de achiziții.

Cei mai mari doi furnizori și distribuitori sunt Engie și E.On.

Celelalte două excepții

În Polonia, PGNiG este singurul producător și importator din Rusia, iar producția internă a acioperit mai puțin de 25% din consumul intern, în 2016.

Grecia nu produce gaze naturale și DEPA este singurul importator.

„Obligația curentă a României, ca 30% din vânzările producătorilor să fie efectuate în cadrul unei piețe centralizate este un caz atipic între producătorii de gaze naturale din Europa, menită a impulsiona dinamica pieței en-gros, spune studiul citat.

Şi politicienii la putere nu se vor opri aici.

Antecendentele europene – cazuri speciale

Dintre exemplele de obligativitate temporară a tranzacționării pe piețele centralizate se remarcă:

Marea Britanie – a impus British Gas, între anii 1992 – 1996, să disponibilizeze din contractele sale pe termen lung și să tranzacționeze pe piața centralizată echivalentul a 2% din consumul intern al țării.

Danemarca – obligativitatea a fost decisă pentru a face posibile achiziţiile de pe pieţele Marii Britanii, Belgiei, Germaniei şi Olandei, între anii 2006 şi 2012.

Spania – între 2001 şi 2004 obligaţia a fost impusă pentru a face posibilăp achiziţia de gaze naturale din Algeria.
Germania – obligaţia a fost impusă în perioada 2006 – 2012 după ce E.On a preluat Ruhrgas.

Cazul Iancu

Comisia Europeană este pe cale să dea România în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, dacă Parlamentul de la Bucureşti va adopta amendamentele aduse Ordonanţei de Urgenţă 64/2016, potrivit cărora 70% din gazul produs în România ar trebui tranzacţionat pe o singură bursă, respectiv OPCOM.

Citiți și: Monopolul pe piața gazelor din România: Interesele susținute de deputatul Iulian Iancu împing România spre conflict deschis cu Comisia Europeană

Împotriva amendamentelor s-au pronunţat, printre alţii două ministere Consiliul Concurenţei, ANRE şi alţi participanţi la piaţă.

Totodată, Comisia Europeană a deschis deja un proces de infringement împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Economia Chinei a încetinit la cel mai redus ritm de după criza globală. Grijile restului lumii

Autorităţile chineze s-au grăbit să calmeze piețele financiare după ce au anunțat reducerea ritmului de creștere economică până la o rată anuală de 6,5% în […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Statistică sinistră: România – rată dublă a mortalității copiilor, față de media UE

Aproape 72 de copii cu vârste între 0 și 14 ani au murit în România, la fiecare 100.000 de copii, în 2015, conform datelor actualizate […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Saxo Bank: Impactul războiul comercial este supraeveluat, riscurile la adresa creşterii economice mondiale sunt altele

Numărul denaturărilor comerciale impuse în acest an este cu 14% mai mare decât cele impuse în 2016, vârful anterior al numărului de politici care descurajează schimburile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

”Locul unde nu mai poți păcăli pe nimeni” – Balanţa de plăţi: deficitul pe bunuri şi servicii a crescut cu 84%, s-a deteriorat semnificativ gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni din anul curent un deficit de circa 4,8 miliarde euro, cu aproximativ 16% peste […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »

Ministerul pentru combaterea sinuciderilor – un nou portofoliu în guvernul Marii Britanii

Premierul britanic Theresa May a înființat un nou post de ministru, pentru sănătate mintală și combaterea sinuciderilor, probabil primul astfel de ministru din lume, scrie The Guardian. Persoana […] ... 
Citeste mai departe »