Deloitte: România este una dintre cele trei excepţii europene care impun tranzacționarea centralizată a gazelor naturale

De Mariana Bechir | 1.4.2018 .

România, Grecia și Polonia sunt singurele state UE care au impus obligația ca o parte din gazele vândute să fie tranzacționate pe piețe centralizate, sau prin alte forme de licitații deschise.

De-a lungul timpului, astfel de obligații au fost introduse doar temporar în Europa, în cazuri speciale, pe perioade de timp limitate la 4 – 6 ani şi în proporții reduse raportate la consumul național (aproximativ 3-10%), potrivit unui studiu Deloitte publicat vineri.

Cota obligatorie din vânzări este de:

  • 30% în România,
  • 55% în Polonia, pe o piață centralizată, și
  • 17% în Grecia, printr-un sistem electronic de licitații.

Una dintre diferențele dintre România și celelalte două excepții este că, în Polonia și Grecia cotele au fost impuse în contextul în care aceste state au un grad ridicat de dependență de importuri, astfel încât obligațiile curente au fost introduse cu scopul de protecție împotriva unei poziții dominante ale principalului importator (PGNiG în Polonia, respectiv DEPA în Grecia).

Diferențele nu se opresc aici.

România este una dintre cele cele trei țări europene în care producția proprie asigură cel puțin 80% din consum.

În România, doi mari producători Romgaz (SNG) și OMV Petrom (SNP) concentrează peste 95% din piața locală. Producătorii sunt obligați să vândă 30% din producție pe cele două piețe centralizate, BRM (sub administrație privată) și OPCOM (controlată de stat).

Toți furnizorii din România sunt obligați să folosească pieţele centralizate ca vânzători pentru 30% din cantitățile destinate clienţiilor en gros şi pentru a satisface cota de 20% de achiziții.

Cei mai mari doi furnizori și distribuitori sunt Engie și E.On.

Celelalte două excepții

În Polonia, PGNiG este singurul producător și importator din Rusia, iar producția internă a acioperit mai puțin de 25% din consumul intern, în 2016.

Grecia nu produce gaze naturale și DEPA este singurul importator.

„Obligația curentă a României, ca 30% din vânzările producătorilor să fie efectuate în cadrul unei piețe centralizate este un caz atipic între producătorii de gaze naturale din Europa, menită a impulsiona dinamica pieței en-gros, spune studiul citat.

Şi politicienii la putere nu se vor opri aici.

Antecendentele europene – cazuri speciale

Dintre exemplele de obligativitate temporară a tranzacționării pe piețele centralizate se remarcă:

Marea Britanie – a impus British Gas, între anii 1992 – 1996, să disponibilizeze din contractele sale pe termen lung și să tranzacționeze pe piața centralizată echivalentul a 2% din consumul intern al țării.

Danemarca – obligativitatea a fost decisă pentru a face posibile achiziţiile de pe pieţele Marii Britanii, Belgiei, Germaniei şi Olandei, între anii 2006 şi 2012.

Spania – între 2001 şi 2004 obligaţia a fost impusă pentru a face posibilăp achiziţia de gaze naturale din Algeria.
Germania – obligaţia a fost impusă în perioada 2006 – 2012 după ce E.On a preluat Ruhrgas.

Cazul Iancu

Comisia Europeană este pe cale să dea România în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, dacă Parlamentul de la Bucureşti va adopta amendamentele aduse Ordonanţei de Urgenţă 64/2016, potrivit cărora 70% din gazul produs în România ar trebui tranzacţionat pe o singură bursă, respectiv OPCOM.

Citiți și: Monopolul pe piața gazelor din România: Interesele susținute de deputatul Iulian Iancu împing România spre conflict deschis cu Comisia Europeană

Împotriva amendamentelor s-au pronunţat, printre alţii două ministere Consiliul Concurenţei, ANRE şi alţi participanţi la piaţă.

Totodată, Comisia Europeană a deschis deja un proces de infringement împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”. Tradus în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »