Deloitte: Va mai arăta piața serviciilor financiare așa cum o știm după PSD2?

De Adrian N Ionescu | 15.1.2018 .

Directiva privind serviciile de plată PSD 2 (Payment Services Directive), o inițiativă-cheie a Uniunii Europene menită să faciliteze inovația și concurența prin deschiderea sectorului bancar către companiile fintech și alte companii interesate, a intrat în vigoare în majoritatea țărilor europene.

Inițiativa este menită să îmbunătățească și să ofere consumatorilor un spectru mai larg de servicii financiare online.

Directiva PSD2 a fost catalogată în ultima perioadă de către analiști drept revoluționară sau chiar disruptivă, ca generatoare de schimbări ireversibile pentru piața serviciilor financiare, așa cum o știm.

Cât de realiste sunt aceste previziuni? Sunt în pericol băncile tradiționale? Sunt clienții pregătiți de schimbare și informați cu privire la beneficiile pe carele pot avea? La ce să ne așteptăm după 13 ianuarie?

Pentru a răspunde la aceste întrebări și la altele conexe, Deloitte a efectuat două sondaje independente– Directiva europeană PSD2 (Vocea băncilor VoB)- în rândul a 90 de bănci din spațiul UE care analizează gradul de pregătire al acestora privind trecerea la era “open banking”, cu focus asupra regiunii CEE, și un altul, Directiva europeană PSD2 (Vocea clienților VoC), care analizează preferințele în materie de digital banking ale clienților și măsura în care sunt aceștia pregătiți să adopte servicii inovatoare, facilitate de PSD2.

Concluzii principale ale sondajelor Deloitte

Băncile din Europa Centrală și de Est (ECE) au tendința de a fi mai puțin agresive în ceea ce privește strategiile lor PSD2 față de băncile din Europa de Vest

Au apărut două grupuri distincte de bănci ECE – Pretendenții, reprezentați de băncile tradiționale universale de mari dimensiuni, sunt jucătorii cei mai deschiși la oportunitățile generate de PSD2. O majoritate importantă a acestora urmărește o strategie de cooperare ce implică și alte părți. Pe de altă parte, minimaliștii sunt de obicei jucătorii de dimensiuni medii și mai mici care urmăresc deseori o abordare care se limitează doar la o conformitate defensivă sau încă nu s-au hotărât în ceea ce privește strategia lor. În schimb, o parte însemnată a băncilor occidentale au o strategie PSD2 agresivă, care urmărește să câștige cotă de piață.

Se estimează că impactul cel mai puternic va fi resimțit pe segmentul de retail banking, în ceea ce privește plățile și creditarea clienților. Multe bănci au în vedere alianțe cu companiile fintech

Băncile ECE au declarat un nivel ridicat de interes în parteneriate cu companiile fintech sau cu alți jucători terți. Atât băncile din regiune cât și cele occidentale estimează că PSD2 va avea cel mai mare impact în segmentul retail banking și asupra celui dedicat IMM-urilor, domeniile precum plățile și creditele de consum reprezentând oportunități cheie.

Majoritatea băncilor consideră PSD2 o oportunitate, însă sunt în continuare conștiente de amenințările acesteia asupra modelelor lor de afaceri.

În vreme ce băncile din ECE sunt ușor mai preocupate din cauza jucătorilor fintech, băncile occidentale consideră că băncile tradiționale sunt cel mai bine poziționate pentru a beneficia de pe urma PSD2. Noile bănci pretendente digitale au fost, de asemenea, percepute destul de puternic drept amenințări și, în mod surprinzător, companiile mari din domeniul tehnologiei, precum Google și Amazon, nu sunt percepute deocamdată drept concurenți majori, în ciuda capacității dovedite a acestora de a transforma piața plăților.

Băncile din Vestul Europei sunt, în general, mai avansate în implementarea PSD2, în ECE PSD 2 se implementează cu mai multe viteze

În general, băncile mari din Vestul Europei tind să fie într-un stadiu mai avansat în ceea ce privește programele lor PSD2 decât cele din ECE. Până în prezent, băncile și-au dedicat majoritatea resurselor pentru a răspunde la PSD2 din punctul de vedere al conformității, nu din punct de vedere strategic. Există diferențe semnificative în rândul țărilor din ECE, parțial generate de ritmul diferit al proceselor legislative pe plan național – în câteva țări, legislația va fi amânată până în mijlocul anului 2018 și către finalul acestuia, indicând un 2018 aglomerat pentru majoritatea băncilor din ECE.

Clienții sunt pregătiți? Folosirea canalelor bancare digitale a crescut în regiune

Majoritatea clienților bancari din ECE folosesc în continuare canale bancare multiple, în ciuda migrării constante către digital și către mobilitate. Regiunea ECE poate fi împărțită în două grupuri distincte: dacă România și Bulgaria se mențin sub cota de 20% din canalele bancare digitale, piețe digitale mai mature ca Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă ajung deja la 70%.

Aproape o cincime din clienții bancari din ECE sunt captivi ai sucursalelor sau ai Internetului – o oportunitate clară pentru pretendenții digitali PSD2

În ciuda penetrării ridicate a Internetului și a telefoanelor mobile în multe țări, peste 11 milioane de clienți ai băncilor din ECE rămân „captivi ai sucursalelor” sau „ai Internetului” – utilizatori care preferă să își desfășoare toate activitățile bancare online sau pe telefoanele mobile, însă sunt constrânși să apeleze la sucursale sau la operațiuni bancare pe Internet, deoarece multe tranzacții nu sunt încă digitalizate sau acceptate de aplicațiile de servicii bancare prin intermediul telefonului mobil. Acest segment reprezintă o oportunitate clară pentru ca pretendenții PSD2 să își câștige relația cu clienții direcți prin oferte digitale avansate, care profită de PSD2. 42% dintre clienții ECE pe canale multiple și digitale au menționat canalele digitale mai avansate drept unul dintre principalele cinci motive pentru schimbarea furnizorului de servicii financiare.

Pretendenții PSD2 vor trebui să construiască încredere și să crească notorietatea în rândul clienților pentru a profita de oportunitățile pieței

Adoptarea de către clienți a noilor servicii activate de PSD2 și disponibilitatea acestora de a-și exprima acordul privind comunicarea datelor din cont către alte părți vor fi decisive pentru succesul mai amplu al PSD2. În ciuda faptului că 26% din clienții băncilor din ECE afirmă că s-ar simți confortabil să împartă informații legate de conturile lor cu altă bancă în schimbul unor servicii online noi, gradul de informare al clientului mediu din ECE cu privire la open banking și beneficiile sale rămâne scăzut. Este evident că, pentru a beneficia de oportunitățile generate de PSD2, pretendenții PSD2 vor trebui să investească în notorietatea beneficiilor pe care ofertele lor PSD2 le aduc.

Nu se estimează niciun efect „big-bang” al PSD2 – cel mai mare impact asupra pieței este posibil abia după unul până la trei ani

PSD2 are un potențial disruptiv clar, însă adoptarea pe piață va fi un proces de lungă durată: majoritatea băncilor din ECE și din vestul Europei estimează că impactul cel mare al PSD2 se va resimți după unul până la trei ani de la data intrării sale în vigoare. Anumite bănci din Vestul Europei sunt mai optimiste și estimează că vor exista efecte încă din primul an. Cu toate acestea, conform estimărilor generale, PSD2 nu va avea un impact de tip „big bang”. În schimb, efectul său va fi treptat și ireversibil. Printre motivele care duc la un orizont de timp mai larg se numără părțile care încă mai lipsesc din cadrul de reglementare, de lipsa unor orientări clare pentru perioada tranzitorie și lipsa unor standarde API unificate, urmate de relațiile dintre bănci și terți încă netestate în condiții reale, precum și educația clienților.

Pentru mai multe informații și observații, sondajele complete Deloitte privind PSD2, pot fi descărcate AICI-LINK.

“Directiva PSD2 nu va avea un impact imediat de tip big bang în sectorul serviciilor financiare, pe termen scurt. Totuși efectele sale, care vor avea loc gradual, vor fi ireversibile. Rivalii PSD2 vor trebui să investească în creșterea gradului de încredere și în creșterea notorietății în rândul consumatorilor pentru a dezvolta noi oportunități”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner Reff & Asociații, societatea de avocați reprezentând Deloitte Legal în România.

“Pentru bănci, PSD2 este un mesaj clar de a deveni proactive în eforturile lor privind transformarea digitală. Datorită naturii închise și reglementate a sistemului bancar, serviciile bancare au stat departe de ofertele digitale inovatoare furnizate de sectoarele eCommerce și  FinTech. Prăpastia față de experiența consumatorului a continuat să se adâncească. Multe procese bancare nu au fost încă digitalizate sau nu pot fi accesate online de către clienți”, a adăugat Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc și reglementare Deloitte România.

În ceea ce privește rezultatele, sondajul Directiva europeană PSD2 (Vocea băncilor VoB) în România, Deloitte România și Reff & Asociații au făcut publice concluziile specifice țării noastre în noiembrie 2017.

Între altele, sondajul a arătat că băncile românești sunt cu un pas atât în urma celor Occidentale cât și asupra celor din Europa Centrală și de Est în implementarea directiveiîn principal din cauza lipsei de claritate în ce privește cadrul legal prin care va fi transpusă directiva la nivel național și, de asemenea, apetitul scăzut al băncilor locale, având în vedere că România este o țară în care predomină în continuare plățile în numerar.

Totodată, securitatea, accesul terților la informațiile privind conturile bancare administrate de bănci și răspunderea ce le revine acestora sub noua directivă reprezintă preocupări majore pentru băncile locale, potrivit acestui sondaj.

PSD 2 va permite oricărui furnizor extern de servicii financiare să se conecteze la sistemele bancare, astfel că plățile online și piața serviciilor de informaţii cu privire la conturi se va deschide pentru noii actori ai acestei piete, punând capăt monopolului pe care sectorul bancar l-a deținut asupra conturilor consumatorilor și asupra tranzacțiilor privind plățile.

Scopul PSD 2 este acela de a crește concurența în statele membre UE prin promovarea inovației, deschizând astfel piața bancară către furnizorii terți care nu sunt supuși aceluiași grad de reglementare (TPP), precum și către companiile FinTech. Un element important al acestei reglementări este acela că băncile  vor fi obligate să-și deschidă platformele prin intermediul așa-numitelor API (interfeţe către aplicaţiile interne) pentru a permite terților accesul la date până acum privilegiate și a le permite inițierea de plăți în numele consumatorilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori care […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Buget 2019 / Guvernul contează pe venituri de 33,4% dintr-un PIB mai mare cu 5,5%

Guvernul şi-a construit bugetul general consolidat (BGC) pe un nivel de venituri de 341,4 miliarde de lei, respectiv de 33,4% dintr-un PIB care ar trebui să crească […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România și Cehia – față cu modelul german. Subiecte de reflecţie pe deficitul extern

România a egalat Marea Britanie în fruntea statelor europene ca sold negativ pe contul curent raportat PIB în trimestrul trei din 2018, cu 1,5% ( […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Indicele Democrației 2018: Europa de Vest, cel mai mare declin. Cauza – partidele antisistem și “liderii puternici” ajunși la putere. Cum e România

Cu un indice de 6,38, România ocupă ultimul loc din UE în clasamentul la nivel global privind democrația, realizat The Economist Intelligence Unit (EIU). În raportul […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »

Date oficiale: România a ignorat total fondurile UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Comisarul european Corina Crețu a publicat miercuri un grafic al modului în care statele membre au accesat fondurile pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor- din […] ... 
Citeste mai departe »

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de […] ... 
Citeste mai departe »