Dezvoltarea sustenabilă – cum stă România în context european

De Victor Bratu | 25.2.2018 .

Organizaţia Naţiunilor Unite a identificat o serie de obiective pentru producţia şi consumul responsabil , care vizează utilizarea cât mai eficientă a resurselor, reducerea risipei de hrană, scăderea cantităţii de deşeuri, precum şi dezafectarea substanţelor toxice şi poluanţilor.

În UE, acţiunile sunt focusate pe decuplarea impactului asupra mediului de creşterea economică, cu reducerea consumului de energie şi managementul eficient al deşeurilor.

România are de recuperat nu doar, în plan cantitativ, decalaje de dezvoltare faţă de Occident dar şi, în plan calitativ, decalaje în multe privinţe încă şi mai mari, în ce priveşte dezvoltarea de o manieră responsabilă, în condiţii de eficienţă economică şi de respect faţă de mediu.

Am ales din seria de indicatori oferiţi de Eurostat, unii relevanţi în acest sens.

1.Productivitatea utilizării resurselor energetice (exprimată în euro pe kg de petrol echivalent) arată o evoluţie crescătoare a raportului faţă de media europeană, cu un salt evident după traversarea perioadei de criză economică. Totuşi, ar fi de observat o anumită rămânere în urmă faţă de raportul de PIB/locuitor, când, în fapt, ar trebui să utilizăm acest factor pentru scăderea mai rapidă a decalajului economic.

2.Marea problemă a ţării noastre în raport cu practica europeană este productivitatea relativă extrem de scăzută cu care utilizăm resursele de care dispunem.

Raportul s-a deteriorat de la aderare şi până în prezent, când se află la un devastator 1 la 7. Asta deşi, prin baza mică de plecare am fi putut să urcăm destul de repede faţă de media europeană.

Situaţia este cu atât mai greu de înţeles cu cât avem acces la tehnologii europene şi ar fi trebuit să convergem destul de uşor pe baza resurselor variate de care dispunem, dacă am fi avut şi aplecare spre utilizarea responsabilă, cât mai eficientă, a acestora.

Deocamdată, nici dacă ţinem cont de preţurile mai mici de pe piaţa internă, nu ne apropiem deloc de nivelul relativ al PIB/locuitor.

3.Foarte interesant, nici măcar la maşinile noi achiziţionate din aceleaşi surse şi indiferent de numărul lor, nu reuşim să ajungem la practica europeană în materie.

Pur şi simplu, se pare că nici legislaţia nu ne ajută şi nici nu prea ne pasă cât anume poluează maşinile cumpărate, atâta timp cât se încadrează în aceleaşi norme europene, aplicate simultan şi la noi.

Pentru referinţă, anul trecut s-au importat cam 520 de mii de maşini la mâna a doua din Occident la 100 de mii de maşini noi achiziţionate, ceea ce, dincolo de creşterea vertiginoasă a vârstei parcului auto şi scăderea siguranţei rutiere, are două consecinţe: poluarea ”importată” devine mult mai gravă decât cea produsă de maşinile noi iar programul rabla nu prea mai are nicio logică. Degeaba scoatem o maşină veche din circulaţie dacă aducem prin vămi alte cinci maşini în schimb.

4.Pentru a avea o imagine corectă, vă prezentăm şi două evoluţii pozitive, extrem de importante, pe care am face bine să le păstrăm, dat fiind avansul pe care am reuşit să-l luăm faţă de media UE28.

Prima se referă la cantitatea de energie consumată, unde am reuşit să ne plasăm constant în ultimii ani pe o traiectorie ceva mai bună faţă de media europeană.

5. Al doilea atu constă în ponderea semnificativ mai mare a energiei regenerabile ca procentaj în total energie consumată.

E un domeniu în care ultimele date arată că, după ce am performat relativ la practica UE, ne-am cam plafonat iar media europeană se apropie de noi, pe măsură ce nu păstrăm ritmul bun în care am dezvoltat acest sector.

Dacă facem legătura între productivitatea relativ scăzută menţionată la început a utilizării energiei ca rezultat concretizat în euro per cantitate de energie utilizată şi costurile mai mari de producere a energiei din noile surse regenerabile ( energie eoliană, solară etc.) poate că ar trebui să fim atenţi şi la rezultatul economic de ansamblu deoarece nu se justifică să utilizezi energie produsă scump pentru a obţine produse vândute ieftin.

Astfel, păstrând trendul de scădere a cantităţii de energie în parametri apropiaţi de practica europeană, ar trebui să fim cât mai atenţi la restructurarea utilizării energiei către obţinerea de valoare adăugată cât mai mare şi care să valorifice mai bine resursele consumate. Adică segmentul pe care stăm cel mai prost în acest moment.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România și Cehia – față cu modelul german. Subiecte de reflecţie pe deficitul extern

România a egalat Marea Britanie în fruntea statelor europene ca sold negativ pe contul curent raportat PIB în trimestrul trei din 2018, cu 1,5% ( […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Indicele Democrației 2018: Europa de Vest, cel mai mare declin. Cauza – partidele antisistem și “liderii puternici” ajunși la putere. Cum e România

Cu un indice de 6,38, România ocupă ultimul loc din UE în clasamentul la nivel global privind democrația, realizat The Economist Intelligence Unit (EIU). În raportul […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum se locuiește în UE, cum se locuiește în România. Date, standarde, comparații

Anul trecut, proporţia tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care locuiau în gospodării supraaglomerate a fost de 26,7% la nivelul UE, […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »

Date oficiale: România a ignorat total fondurile UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Comisarul european Corina Crețu a publicat miercuri un grafic al modului în care statele membre au accesat fondurile pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor- din […] ... 
Citeste mai departe »

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »