Direcţiile-cheie pentru bugetul UE pe 2014 – 2020. Politica agricolă şi finanţarea regională

De Marin Pana | 20.2.2012 .

Parlamentul European a început deja să pregătească bugetul pentru perioada 2014 – 2020. Două direcţii se conturează ca prioritare, politica agricolă, definită pe coordonatele “mai verde, mai echitabilă şi mai competitivă” şi finanţarea la nivel regional, pentru îmbunătăţirea coeziunii în profil teritorial.

Deputaţii europeni doresc ca bugetul destinat agriculturii să rămână neschimbat până în 2020. Stimulentele acordate în prezent sunt necesare pentru siguranţa aprovizionării cu produse alimentare, protecţia mediului, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea competitivităţii.

Politica Agricolă Comună (PAC) constituie una dintre priorităţile Parlamentului European pentru următorul exerciţiu financiar multianual 2014-2020, în pofida unor presiuni pentru diminuarea fondurilor dedicate dezvoltării rurale.

Plăţile directe către agricultori vor fi coroborate cu măsuri de ecologizare (emisii reduse de carbon, consum redus de energie) prin intermediul unui catalog prioritar cu măsuri menite să promoveze sustenabilitatea, finanţate în proporţie de 100 % din fonduri UE.

Fondurile pentru agricultură ar urma să fie redistribuite în mod mai echitabil între statele membre şi între diferitele categorii de agricultori. Astfel, fiecare stat membru ar trebui să primească un procent minim din media de plăţi directe, stabilindu-se în acelaşi timp un plafon maxim pentru plăţile directe.

Noile reguli vor lua în considerare mărimea întreprinderilor agricole, inclusiv criterii obiective legate de ocuparea forţei de muncă şi protecţia mediului. Pentru a evita utilizarea neadecvată a banilor publici, plăţile directe vor fi rezervate exclusiv agricultorilor activi, care utilizează suprafeţe agricole pentru producţie şi le menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.

Pentru combaterea speculaţiilor pe segmentul materiilor prime agricole şi a volatilităţii preţurilor a fost propus un sistem de notificare a stocurilor existente. Ideea este de a garanta o mai mare stabilitate pentru agricultori şi îmbunătăţirea securităţii alimentare a cetăţenilor.

Finanţarea pentru regiuni

UE ar trebui să prevadă pentru politica de coeziune 2014-2020 un buget cel puţin echivalent celui din perioada actuală, pentru a permite regiunilor cele mai sărace să recupereze decalajele de dezvoltare. Totodată, se va marşa pe consolidarea cooperării între oraşe şi zonele periurbane şi rurale, cu scopul dezvoltării regionale mai echilibrate.

Un accent deosebit în cadrul Strategiei Europa 2020 va fi pus asupra colaborării frontaliere. Deputaţii europeni au căzut de acord asupra opoziţiei fermă faţă de “orice tentativă de naţionalizare sau sectorizare a politicii de coeziune”, în special prin intermediul noilor fonduri tematice (pentru climă, energie, transport).

Comisia Europeană are în lucru un pachet legislativ care va include un regulament general şi regulamentele aferente pentru fondurile social, de coeziune, de dezvoltare regională şi pentru cooperare teritorială.

Într-o rezoluţie adoptată cu largă majoritate, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să crească ponderea fondurilor structurale destinate cooperării transfrontaliere de la 2,5% în prezent până la la 7%, în special pentru ameliorarea infrastructurilor de transport.

Procedurile de alocare a fondurilor vor fi simplificate şi accelerate, în special în favoarea IMM-urilor, iar finanţările multifonduri şi mixte urmează a fi încurajate. Controale mai stricte, mai bine orientate şi sancţiuni sub forma suspendărilor sistematice ale plăţilor vor permite reducerea marjei de eroare şi eliminarea controalelor inutile în statele care au un sistem adecvat de gestiune a fondurilor.

home equity loan calculator
zp8497586rq

Un raspuns

  1. Ştiri Europene – 22 februarie / “dupa Grecia – Portugalia” « Actualităţi Europene
    22.2.2012, 08:12

    […] media de plăţi directe, stabilindu-se în acelaşi timp un plafon maxim pentru plăţile directe. Integral in Cronica Europeana. Share this:FacebookTwitterEmailLinkedInStumbleUponLike this:LikeBe the first to like this post. […]

DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului

România face notă discordantă cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) în privinţa solidităţii creşterii economice din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Un tabel: Structura cheltuielilor guvernamentale ale României în context european

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Românii își schimbă destinațiile de emigrare: și pleacă tot mai mulți cu vârsta de peste 45 de ani. UK, peste Italia și Spania

În pofida Brexitului, Marea Britanie și-a consolidat în 2016 locul de țară preferată pentru românii care pleacă să muncească în străinătate, potrivit ultimelor date ale […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »

Dosarul standardelor duble: Comisia Europeană lansează o campanie de testare a alimentelor din 16 state

Comisia Europeană va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare din 16 ţări ale Uniunii Europene, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea […] ... 
Citeste mai departe »

Reforma sistemului european de azil pe agenda miniștrilor de Interne ai UE

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE s-au reunit joi la Sofia pentru a discuta din nou despre reforma sistemului europan al azilului, proiect blocat […] ... 
Citeste mai departe »