DOCUMENT / EU Top-Jobs: Cina la care statele își dispută portofoliile și se încruntă la Rusia

De Anne-Marie Blajan | 29.7.2014 .

Cu doar câteva ore de începerea reuniunii liderilor europeni de la Bruxelles, bursa zvonurilor este din ce în ce mai activă în ceea ce priveşte ocupanţii celor trei importante funcţii de conducere de la nivelul UE: cea de preşedinte a Consiliului European, cea de Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă şi poziţia de şef al Eurogrupului.

După “psihodrama”, cum o numeşte presa franceză, numirii şi confirmării lui Jean-Claude Juncker în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a decis că următoarele nominalizări se vor face prin unanimitate, adică acceptarea de către toţi cei 28 de membri.

Divergenţa între statele estice şi cele vestice privind nominalizarea Înaltului Reprezentant al UE

Singura decizie certă care s-ar putea lua miercuri este cea referitor la Înaltul Reprezentant al UE, susţine EUobserver. Deţinătorul acestei funcţii este responsabil de coordonarea politicii comune externe şi de securitate a UE şi de dezvoltarea acesteia. Este “ministrul de externe al UE”, o poziţie care, teoretic, ar fi trebuit să fie una de o maximă relevanţă.

În timpul mandatului lui Catherine Ashton însă, s-a constatat că mai degrabă ţările membre continuă să fie principalii jucători în politica externă şi că UE nu are o voce unică în politica externă. Şi cu atât mai puţin o poziţie unitară.

Acum mizele sunt mai mari decât în cei cinci ani precedenţi, în condiţiile tensiunilor cu Rusia, în urma crizei ucrainene, dar şi a unor relaţii accidental tensionate cu SUA – atunci când apar dezvăluiri despre spionajul american în Europa.

Relaţia cu vecinătatea UE – fie cea de la est, unde Rusia vrea să refactă pectrul influenţei din perioada sovietică, fie din sud – sursă afluxurilor de imigraţie ilegală, dar şi potenţiali furnizori de resurse, capătă acum noi valenţe.

În plus, Europa vrea să aibă un cuvânt de spus în dosarul iranian sau în procesul de pace din Orientul Mijlociu, deşi acestea sunt, preponderent, teme ale politicii externe americane.

Conform articolului 18 dn Tratatul UE, Înaltul Reprezentant este numit de Consiliul European, prin majoritate calificată, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene – al cărei membru este acesta şi vicepreşedinte. În plus, el trebuie votat, ca de altfel toţi membrii Comisei, de Parlamentul European.

Odată cu apropierea reuniunii, tot mai multe nume au fost vehiculate pentru acest post. Favorită pare şefa diplomaţiei italiene, Federica Mogherini, care se loveşte însă de opoziţia statelor baltice şi Poloniei, ea însăşi cu pretenţii pentru ocuparea acestei funcţii. Mai mult, agenţia de presă italiană Ansa citează surse apropiate noul preşedinte al CE care susţin că 10-11 ţări se opun acum nominalizării acesteia.

Detalii despre bătălia pentru această poziţie, posibilii candidaţi şi variantele experţilor în afaceri europene, Aici: UE, divizată între est şi vest de nominalizarea Înaltului Reprezentant al UE. Variantele experţilor

Un posibil candidat-surpriză la preşedinţia Consiliului European

Informaţiile existente converg spre ideea că în cadrul întâlnirii de miercuri seara nu se va hotprâ, cel mai probabil, şi cine va ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului European. Însă variantele de posibili nominalizaţi se înmulţesc pe măsură ce trec orele.

În cei cinci ani anteriori, Herman Van Rompuy – primul preşedinte al Consiliului European, funcţie introdusă pentru ca UE să aibă o reprezentantivitate unică, acesta a fost mai degrabă un mediator între statele membre.

Celebrei întrebări a lui Henry Kissinger – mai degrabă legendă decât reală – “cu cine vorbesc la telefon dacă sun în Europa?” nu i s-a găsit totuşi un răspuns. UE a continuat s fie reprezentată, în reuniunile internaţionale de genul G8 sau 20 atât de preşedintele Comisiei, cât şi al Consilului European.

Iar cea mai reprezentantivă ilustrare a leadership-ului Europei a fost la primirea Premiului Nobel pentru pace în 2012: la ceremonia de decernare au participat preşedinţii Comisiei Europene, Consiliului European şi Parlamentului European.

Ca şi pentru celelalte posturi, sunt mai mulţi candidaţi pentru această poziţie. Ultima variantă avansata este premierul polonez Donald Tusk.

Detalii despre jocul politic privind preşedinţia Consiliului European şi numele candidaţilor citiţi Aici: Reuniune la Bruxelles / Premierul polonez Donald Tusk – varianta de ultim moment, preferată de cancelarul Merkel, pentru preşedinţia Consiliului European

Bătălia pe portofolii în Comisia Europeană

Liderii europeni vor începe negocierile privind portofoliile pe care şi le doresc statele membre în Comisia Europeană.

Potrivit Euractiv.com, viitoarea Comisie va fi organizată în 5 clustere, fiecare constituit pe marile linii bugetare. Ele vor fi conduse de vicepreşedinţii Comisiei Europene, însă echipa juncker a respins ideea de comisari seniori şi juniori.

Cele cinci mari capitole bugetare sunt:

  • creştere economică inteligentă şi incuzivă – îi sunt alocate 450,7 miliarde de euro, adcă 475 din buget
  • creştere economică sustenabilă, resurse naturale – 373,1 miliarde de euro, adică 38,9% din bugetul UE, o treime din bani sunt aocaţi cheltuielilor legate de piaţa internă şi plăţilor directe din agricultură
  • securitate şi cetăţenie – 15,6 miliarde de euro, 1,6% din buget
  • Europa globală – până la 58,87 miliarde de euro, 6,1% din buget, pentru activităţi legate de relaţiile externe
  • administraţie – 61,6 miliarde de euro, adică 6,45 din buget

Jean-Claude Juncker are dej şi o parte dintre membrii Comisiei anunţaţi de către statele membre. Aceştia vor trebui să treacă şi examenul din Parlamentul European.

Dificultatea privind votul pentru noua echipă apare din faptul că până acum, din nominalizările existente, sunt puţine femei în echipă. Comisia actuală are 9 femei comisar, care au început o campanie prin care susţin ca minim 10 portofolii din noua componenţă să fie acordate femeilor.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, la plecarea la reuniunea de la Bruxelles, că România va negocia pentru a obţine portofoliul agriculturii, tot pentru comisarul actual, Dacian Cioloş.

Detalii despre posibilii candidaţi ai celorlalte state membre şi despre comisarii confirmaţi deja puteţi citi aici: Noua Comisie Europeană: nominalizări, certitudini, variante vehiculate pe holurile de la Bruxelles

Europenii trec la sancţiuni mai dure împotriva Rusiei

Situaţia din Ucraina determină liderii UE să discute oportunitatea unor noi sancţiuni impuse Rusiei. SUA şi Ucraina au făcut pesiuni pentru ca europenii să impună măsuri mai dure împotriva Moscovei, iar Washingtonul este pregătit să le ia unilateral, dacă partenerii europeni nu vor coopera.

Financial Times publică miercuri, înainte de începerea reuniunii, proiectul de concluzii privind Ucraina. Potrivit documentului, liderii UE ar putea depăşi faza a doua a sancţiunilor – care presupune îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie în spaţiul UE. Dar nu vor ajunge cu totul la faza trei, adică la sancţiuni care să vizeze sectoare al economiei ruse.

Această fază intermediară presupune patru elemente:

  • Consiliul European cere Băncii Europene de Investiţii să suspende finanţarea unor noi proiecte din sectorul public din Rusia. Mai mult, statele membre ale UE îşi vor coordona poziţiile cu BERD pentru a suspenda şi finanţările BERD în Federaţia Rusă.
  • Liderii europeni vor extinde baza legală pentru ca sancţiunile să nu vizeze doar persoane ci şi entităţi. „Consiliul European deleagă Consiliul să extindă măsurile restrictive, în ideea de a ţinţi şi entităţi care susţin material şi financiar acţiunile care subminează sau ameninţă sveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei.
  • În plus, UE ia în calcul întreruperea ajutorului bilateral pe care îl acordă Rusiei, prin instrumentul de finanţare a ţărilor din vecinătatea UE. Nu vor fi însă suspendare proiectele derulate de societatea civilă. Prin actualul buget, 450 de milioane de euro sunt alocate programelor de dezvoltare în Rusia, însă suma va fi diminuată.
  • UE vrea să pună presiune asupra Rusiei pentru anexarea Crimeei, iar forma în care se va maifesta această presiune ar fi restricţii laimporturile de produse din Crimeea li limitarea investiţiilor în regiune.

Descărcaţi AICI proiectul de concluzii ale consiliului privind situaţia din Ucraina.

Detalii despre acţiunile convergente ale SUA privind impunerea sa sancţiuni Rusiei puteţi citi aici: Reuniune la Bruxelles: Liderii europeni, presaţi de SUA şi Ucraina să impună sancţiuni mai dure Rusiei

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Politico: Rudy Giuliani a fost plătit pentru scrisoarea trimisă președintelui Iohannis. Banii vin de la firma care-l apără pe Puiu Popoviciu, fugit din țară înainte de a fi condamnat la 7 ani închisoare

Rudy Giuliani a recunoscut marți, într-o discuție cu jurnaliștii de la Politico, faptul că a fost plătit pentru scrisoarea trimisă luni președintelui Klaus Iohannis și lui […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Trupele militare ruse staționate în Transnistria au simulat trecerea Nistrului

Ambasada Ucrainei în Republica Moldova s-a declarat îngrijorată de recentele manevre militare ale trupelor ruse din regiunea transnistreană, în cadrul cărora s-a exersat trecerea râului […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Presa străină, despre protestele de la București: Românii din străinătate s-au întors ca să protesteze împotriva corupției din țara lor

Presa straină scoate în evidență protestul românilor care muncesc în străinătate împotriva corupției și a slăbirii sistemului judiciar prin noi legi, după ce manifestația de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mihai Fifor comite gafa anului în descrierea sistemelor de la Deveselu. ”A fost o greșeală de comunicare”, afirmă ministrul

Ministrul Apărării, Mihai Fifor, este în centrul atenției după o gafă uriașă comisă marți seara, la Antena 3, unde a afirmat că România are în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Primarul Londrei cere repetarea referendumului pentru Brexit – Abordarea haotică a negocierilor va duce la ieșirea din UE fără acord

Primarul Londrei, Sadiq Khan, într-o opinie publicată în The Observer, că este nevoie de organizarea unui al doilea referendum privind Brexitul, din cauza eșecului din negocierile cu UE și […] ... 
Citeste mai departe »

România se alătură proiectului Euro HPC – infrastructura de supercalculatoare de 1 miliarde de euro

Guvernul a aprobat joi un memorandum referitor la aderarea României la Cadrul de cooperare pentru calculul de înaltă performanță – Euro HPC, o infrastructură de […] ... 
Citeste mai departe »

Spioni ruși au încercat să intre în laboratorul elvețian unde s-au făcut analize în dosarul Skripal

Doi agenți secreți ai Rusiei au fost reținuți în Olanda, în drumul lor către un laborator chimic din Elveția în care se fac verificări legate […] ... 
Citeste mai departe »

Drepturile de autor în era Facebook și Google: Parlamentul European a votat o nouă directivă

Adoptarea Directivei Drepturilor de Autor, miercuri, de către Parlamentul European, înseamnă independenţa Europei faţă de giganţii din tehnologie care au profitat de legislaţia depăşită, transmite […] ... 
Citeste mai departe »

Spălarea banilor prin bănci: Comisia Europeană schimbă regulile de acţiune pentru Autoritatea Bancară Europeană

Comisia Europeană (CE) a finalizat o propunere de modificare a Regulamentului de instituire a Autorității Bancare Europene (ABE), pentru a  consolida rolul acesteia în supravegherea fenomenului […] ... 
Citeste mai departe »