DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi

De Anne-Marie Blajan | 9.12.2014 .

O listă cu proiecte de 33 de pagini a trimis România Comisiei Europene, ca urmare a solicitării acesteia pentru planul de investiţii Juncker, în valoare totală estimată de 315 miliarde de euro.

Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, au o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro şi sunt variate de la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor.

Ele sunt împărţite în mai multe categorii şi domenii: uniune energetică, transport, cunoaştere şi economie digitală, infrastructură socială, resurse şi mediu, sunt proiecte publice şi proiecte private.

Proiecte de transport propuse pentru planul de investiţii Juncker

Proiectele de transport sunt cu valoarea cea mai mare.

  • Autostrada Montana – prin nordul ţării, Iaşi-Borş, care ar uni ţările din centrul Europei de Moldova şi Ucraina, un proiect cu o valoare de 7,515 miliarrde de euro (cel mai mare din punct de vedere financiar propus de România)
  • Autostrada Danubius – Marea Neagră – care acoperă ruta Constanţa – Nădlac, prin Bucureşti, Alexandria, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Lugoj, Timişoara, Arad, Nădlac, un proiect evaluat la 6,289 de miliarde de euro.
  • Centura Bucureştiului – un proiect de 1,560 de miliarde de euro, aflat în faza pregătirii studiului de fezabilitate pentru 101 km, pentru inelul de nord – 53 km şi pentru cel de sud – 48 km
  • Reabilitarea coridorului de cale ferată Episcopia Bihorului – Ungheni, în valoare de 4,3 miliarde de euro.
  • Reabilitarea coridorului de cale ferată nord-sud, Vicsani – Giurgiu, un proiect de 2,8 miliarde de euro.
  • Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre

Metroul bucureştean este şi el printre proiectele propuse de guvernul român:

  • Construirea magistralei Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon
  • Construirea unei noi magistrale de metrou Bragadiru – Voluntari – evaluată la 3,1 miliarde de euro
  • Extinderea magistralelor Angel Saligny – Nicolae Grigorescu II şi Gara de Nord II – Laromet
  • Magistrala 1 Mai – Aeroportul Otopeni

Tot la acest capitol au fost trecute achiziţionarea de trenuri de metrou, de vagoane pentru trenurile de cale ferată, de locomotive şi de modernizare a sistemului de supraveghere a transportului.

În privinţa proiectelor care vizează uniunea energetică, au fost propuse proiecte de construire şi dezvoltare a reţelei naţionale de transport a gazelor naturale, posibilitatea invesrsării fluxurilor de gaz, reechiparea termocentralelor, parcuri fotovoltaice.

Reabilitarea malurilor Dunării, sistematizarea bazinelor hidrografice, reabilitarea infrastructurii pentru managementul apei uzate sunt printre proiectele de mediu şi resurse.

În categoria infrastructură socială este propusă construirea de centre de conferinţe, de extindere a unor universităţi – Univestitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj, SNSPA din Bucureşti, modernizarea căminelor studenţeşti, centre de sport pentru Academia de sport din Bucureşti, facilităţi pentru facultăţile de medicină din ţară, centre de excelenţă.

O nouă clădire a Bibliotecii Centrale Univesitare, consolidarea Muzeului Naţional de istorie, dar şi reabilitarea a 30 de cinematografe sunt, de asemenea, propuse.

2000 de proiecte la nivelul UE, în valoare de 1300 de miliarde de euro

În raportul publicat marţi de Comisia Europeană se arată că cele 28 de state membre au propus peste 2.000 de proiecte, în valoare de 1300 de miliarde de euro, dintre care proiecte în valoare de peste 500 de miliarde ar putea fi implementate în următorii 3 ani.

Multe dintre aceste proiecte nu pot fi momentan puse în practică din cauza unor dificultăţi financiare sau a altor piedici, fie ele birocratice sau de altă natură.

Comisia Europeană precizează că nu toate proiectele vor fi finanţate, însă selecţia finală o va face o comisia specială de evaluare formată din experţi ai comisiei europene şi ai BEI.

Această listă a fost prezentată marţi miniştrilor de Finanţe din UE şi se va afla şi pe masa liderilor europeni săptămâna viitoare.

Comisia Europeană a spus că fondurile nu vor fi împărţite ţărilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calităţii lor. În mod evident, oficiali europeni spun că nu se doreşte un echilibru geografic, ci finanţarea unor proiecte bune.

Însă se aşteaptă şi ca ţările care contribuie să ceară o parte de bani înapoi, alocaţi proiectelor pe care le propun. Deocamdată însă nicio ţară nu a făcut public oficial dacă şi cu cât va contribui, însă având în vedere că aceste contribuţii vor fi scăzute din calculul deficitului, atunci se aşteaptă să fie multe guverne care să opteze pentru asta.

(Consultaţi aici lista completă a proiectelor României, de la pagina 79 a documentului)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Departamentul de Stat al SUA aprobă de principiu vânzarea sistemelor Patriot către România

Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare a sistemului defensiv de rachete Patriot către România, inclusiv suport tehnic şi echipamente, costul estimativ fiind […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

UPDATE. 5 state arabe au rupt relațiile diplomatice cu Qatar, acuzat de sponsorizarea terorismului. Efectele deciziei

UPATE. Guvernul recunoscut din Yemen s-a alăturat  celor 4 state arabe care au rupt legăturile diplomatice cu Qatar. Efectele deciziei comune sunt: cele 5 state […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Megaatacul cibernetic: Impactul real va fi cunoscut luni, când revine lumea la serviciu. Europol confirmă cel puțin 200.000 de victime în 150 de țări. SUA și Marea Britanie, însărcinate de G7 cu strategia internațională de prevenție

Atacul cibernetic declanșat vineri la nivel mondial a făcut ”200.000 de victime, în special companii, în cel puțin 150 de țări”, a declarat duminică, într-un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia lansează miercuri prima componentă a Fondului de Apărare Europeană: securitate cibernetică, nave de război și drone

Bruxelles-ul începe să lanseze planurile de creștere a cheltuielilor militare, o primă componentă a Fondului de Apărare Europeană vizând finanțarea activităților de securitate cibernetică și […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se poziționează marile puteri ale lumii față de victoria lui Donald Trump

Mesajele de felicitare transmise miercuri lui Donald Trump de către liderii marilor puteri mondiale prefigurează noua reașezare geopolitică – Vladimir Putin, Theresa May și Xi […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »

5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea […] ... 
Citeste mai departe »

Pledoarie pentru Europa cu mai multe viteze a unui teoretician al federalizării- Wolfgang Schäuble

Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, un campion al ideii de federalizare a Uniunii Europene, pare să fi renunțat la vechea sa credință de integrare […] ... 
Citeste mai departe »

Codruța Kovesi, la Consiliul Europei: Imunitatea miniștrilor trebuie limitată la durata mandatului lor

Legislația privind imunitatea miniștrilor ar trebui revizuită astfel încât ea să fie valabilă doar pe perioada mandatului, pentru a nu se ajunge în situația unui […] ... 
Citeste mai departe »