Document / Repartiția banilor și obiectivele de dezvoltare ale României: Acordul pe fondurile UE 2014-2020 a fost aprobat de Comisie

De Anne-Marie Blajan | 6.8.2014 .

Comisia Europeană a aprobat miercuri Acordul de Parteneriat, după mai bine de un an și jumătate de negocieri între experții instituției europene și autoritățile române și după numeroase critici, reveniri și completări aduse documentului.

Într-un rezumat al documentului programatic care are aproape 500 de pagini, Comisia Europeană evidențiază angajamentele guvernului României pentru dezvoltarea țării și banii alocați fiecăruia dintre cele 11 obiective tematice (OT) și programelor operaționale.

Direcțiile de dezvoltare a României

Comisia arată că fondurile europene alocate următorilor 7 ani ” vor mobiliza finanțări publice și private suplimentare destinate creșterii și creării de locuri de muncă și vor reduce decalajele regionale și sociale existente în România”.

Investiţiile vor fi direcţionate pentru mai multe obiectie:

  • stimularea activităților de inovare și a competitivității întreprinderilor pentru sporirea valorii adăugate a acestora,
  • stimularea creșterii și creării de locuri de muncă
  • îmbunătățirea performanței sistemului de cercetare și inovare, inclusiv a calității învățământului superior, a cooperării cu sectorul de afaceri și a investițiilor private.
  • dezvoltarea şi sporirea potențialului agricol, în prezent extrem de concentrat pe activități cu valoare adăugată mică,
  • sprijinirea procesului de restructurare a exploatațiilor agricole și asigurarea forței de muncă necesare din alte sectoare competitive.
  • susținerea accesului populației pe piața muncii, precum și a îmbunătățirii competențelor acesteia combaterea șomajului în rândul tinerilor
  • îmbunătățirea sistemelor de educație și formare, în scopul asigurării unei mai bune corespondențe între competențele forței de muncă și necesitățile pieței, în special în ceea ce privește învățământul terțiar și cel vocațional,
  • accentul pe educația și îngrijirea copiilor de vârstă fragedă, pe învățământul primar și secundar, mai ales la nivelul comunităților defavorizate, printre care minoritatea romă.

Sănătatea va beneficia la rândul său de un sprijin puternic:

  • vor fi vizate comunitățile defavorizate și se va promova o alternativă la spitale, printre care unitățile de îngrijire medicală primară și ambulatorie sau serviciile de e-sănătate.
  • trecerea de la structuri instituționalizate la soluții plasate sub responsabilitatea comunității pentru copii, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități.

Obiectivele României mai vizează

  • îmbunătățirea calitatăţii administrației publice naționale prin reforme structurale
  • extinderea și modernizarea infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va creiona rețeaua existentă până în anul 2030.
  • investiţii în sectorul deșeurilor, al apei și al apei uzate, în sensul conformării la cerințele de mediu.

În ceea ce privește zonele rurale ale României, agricultorii vor beneficia de asistență pentru dezvoltarea sau restructurarea propriilor întreprinderi, iar diversificarea activităților economice va reduce dependența excesivă de agricultură existentă în prezent și va îmbunătăți perspectivele creării de locuri de muncă în zonele rurale.

Sărăcia din mediul rural va fi combătută prin investiții destinate modernizării infrastructurii de bază și ameliorării accesului la servicii, în vederea îmbunătățirii calității vieții în comunitățile rurale și creării precondițiilor pentru dezvoltare locală.

În sectorul pescuitului și acvaculturii din România, investițiile vor fi direcționate către proiecte care limitează impactul pescuitului asupra mediului marin, alături de noi forme de venit, și care diversifică și conferă valoare adăugată produselor din sectorul pescuitului și acvaculturii.

(Descărcaţi aici versiunea integrală a Acordului de parteneriat 2014-2020)

Țintele României

Banii europeni primiţi de ţara noastră trebuie să ducă la rezultate cuantificabile, aşa cum şi le-au asumat autorităţile de la Bucureşti. Comisia Europeană atrage atenţia asupra unora dinre ele şi le-a grupat în mai multe categorii:

Obiectivele Europa 2020:

  • peste 1 miliard € alocați pentru cercetare și dezvoltare (C&D) și pentru inovare (OT1), în sprijinul atingerii obiectivului național de 2 % din PIB investiți în C&D (în comparație cu 0,49 % în anul 2012);
  • o economie mai eficientă din punct de vedere energetic, 3,9 miliarde € urmând să fie investite pentru sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon (OT4), inclusiv extinderea la scară mai largă a energiilor din surse regenerabile (ținta de 24 %);
  • un efort substanțial în materie de incluziune socială (OT9), fiind alocate 3,4 miliarde € pentru combaterea provocărilor severe de ordin social cu care se confruntă România, precum și pentru sprijinirea obiectivului de reducere cu 580  000 a numărului de persoane amenințate de sărăcie sau de excluziune (în comparație cu anul 2008);
  • creșterea gradului de participare pe piața muncii (OT8), punându-se un accent deosebit pe populația tânără, în scopul atingerii țintei de ocupare a forței de muncă la nivel național de 70  % (beneficiind de 2,2 miliarde €);
  • contribuirea la reducerea ratei abandonului școlar timpuriu până la 11,3  % și creșterea gradului de participare din învățământul terțiar până la 26,7  % (OT10), printr-o investiție de 1,65 mld. EUR.

Obligații care decurg din Tratatul de aderare

  • continuarea dezvoltării serviciilor de apă și apă uzată, în acest sens fiind alocate peste 3 miliarde € în cadrul OT6, asigurându-se conformitatea cu standardele a aglomerațiilor cu peste 10  000 de locuitori și contribuindu-se în mod substanțial la modernizarea aglomerațiilor mai mari de 2000  de locuitori;

Stimularea competitivității naționale:

  • continuarea dezvoltării rețelei naționale de servicii în bandă largă și a accesului de generație viitoare (NGA), prin intermediul OT2 și a LEADER, cu o viteză de minimum 30 Mbps, în special în zonele rurale, abordând în paralel problema ratei scăzute de abonare prin măsuri corespunzătoare (formare, e-servicii, e-guvernare) la nivelul tuturor priorităților;
  • creșterea productivității și a valorii adăugate din sectoarele agriculturii, pescuitului și acvaculturii, stimulând participarea tinerilor fermieri și pescari;
  • creșterea competitivității operatorilor economici și a ratelor de supraviețuire a IMM-urilor tinere, prin sprijin direct și scheme de inginerie financiară, în cadrul OT3;
  • continuarea consolidării dotărilor și a fiabilității rețelei de transport, fiind alocate în acest sens 20  % din fondurile ESI în cadrul OT7, în scopul măririi accesibilității regiunilor și a atractivității investițiilor industriale;
  • soluționarea deficiențelor administrative prin reforme sistemice la nivelul guvernanței și administrației, în acest sens fiind alocate 800  milioane €.

România dispune de 30,6 miliarde de euro, jumătate dintre ei direcţionaţi spre competitivitatea economiei

Fondurile alocate României sunt în valoare de 30,6 miliarde de euro în perioada 2014-2020. Aproximativ 22,4 miliarde € sunt în cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune), la care se adaugă încă 106 milioane € din Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică din FSE).

Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale vor fi suplimentate cu 8 miliarde € din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Alocarea pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) se ridică la aproximativ 168 milioane €. Detaliile privind alocarea sunt prezentate în tabelul de mai jos.

România a ales să finanțeze investițiile din cadrul tuturor celor 11 obiective tematice definite în cuprinsul regulamentelor UE.

România va direcționa 51,2 % către cercetare şi dezvoltare(OT1), tehnologia informaţiei (OT2), competitivitate (OT3) și economia cu emisii reduse de carbon (OT4), cu 5,5  miliarde  € peste pragul minim impus.

Resurse semnificative sunt direcționate către OT4 (economia cu emisii reduse de carbon), în acest sens fiind rezervate 3,25 miliarde €, reprezentând 30% din alocarea Fondului European de Dezvoltare Regională și mult peste pragul minim impus, provenind în mare parte din sprijinul preconizat pentru reabilitarea termică a clădirilor.

Cota Fondului Social European din fondurile structurale se ridică la 30,8%, adică aproximativ 4,8 miliarde €: 23% din bani sunt alocaţi pentru incluziune socială și combaterea sărăciei, peste pragul minim impus de 20%.

Resursele FEADR (39% din totalul alocărilor) sunt direcționate într-o mare măsură către biodiversitate, gestionarea durabilă a terenurilor și către atenuarea schimbărilor climatice în sectorul agricol și forestier și adaptarea la acestea (în cadrul OT 4, 5 și 6), precum și către competitivitate în sectorul agricol și în cel al procesării alimentelor (29% în cadrul OT3).

(Descărcaţi aici evidenţa alocărilor bugetare pentru fiecare obiectiv tematic)

Repartiția banilor pe cele 8 programe operaţionale

Banii europeni vor fi cheltuiţi prin intermediul a opt programe operaţionale, cărora le-au fost alocate următoarele sume:

  • Programul pentru competitivitate, vizând obiectivele tematice 1 și 2 – 1,329 miliarde de euro
  • Programul privind infrastructura de anvergură (transport, mediu și energie), finanțat din FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor tematice 6 și 7 – 9,418 miliarde de euro
  • Programul regional (FEDR), care se adresează nevoilor regionale și locale (în cadrul obiectivelor tematice 1, 3, 4, 6, 8 și 9) – 6,700 miliarde de euro
  • Programul privind asistența tehnică (FEDR), care sprijină gestionarea fondurilor – 0,212 miliarde de euro
  • Programul privind capitalul uman (FSE), în cadrul obiectivelor tematice 8, 9 și 10, care abordează prioritățile din domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale – 4,326  miliarde de euro
  • Programul privind capacitatea administrativă (FSE), în cadrul obiectivului tematic 11, care abordează reforma administrativă și sprijinul pentru instituțiile publice – 0,553 miliarde de euro


+

Citiţi şi:

Comisia Europeană aprobă miercuri Acordul de parteneriat 2014-2020. România va avea la dispoziție 30,7 miliarde euro în următorii 7 ani

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Creşterea PIB 2018 după primele 9 luni: 4,2%. Tabloul sintetic al economiei

Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020

România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Merkel. O ancoră de stabilitate pe care o pierde Europa

Presa continentală analizeză de trei zile posibilele efecte ale anunțului făcut luni de cancelar referitor la iminenta sa retragere din fruntea Creștin-Democraților germani. În plan […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

(Cam) când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată

Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avansat drept repere sintetice pentru adoptarea monedei unice europene o rată de creștere […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »