Donald Trump anunță că SUA vor recunoaște Ierusalim drept capitală a statului Israel

De Adrian N Ionescu | 7.12.2017 .

Donald Trump ignoră covârșitoarea  opoziție mondială și anunță că este momentul ca Statele Unite să  recunoască Ierusalim drept capitală a statului Israel.

În prezent, 86 de state au ambasade deschise în Tel Aviv, niciun alt stat nu are ambasadă în Ierusalim.

Într-o declarație susținută la Casa Albă, președintele american a insistat însă asupra faptului că această schimbare nu va influența cu nimic promisiunea administrației sale de a găsi o rezolvare pașnică a conflictului israeliano- palestinian.

În remarcile făcute în sala de recepții a Casei Albe, Donald Trump a caracterizat decizia sa drept un pas îndelung calculat pentru a avansa procesul de pace.

”Am decis că este momentul să recunoaștem oficial Ierusalim drept capitală a Israel. În vreme ce foștii președinți au făcut din asta o importantă promisiune de campanie, toți au eșuat. Astăzi, eu onorez această promisiune”, a declarat Donald Trump, citat de publicația britanică The Guardian.

Ambiguitatea unei declarații ferme

Donald Trump a adăugat: ”Anunțul meu de astăzi marchează începutul unei noi abordări a conflictului dintre Israel și Palestina. Consider că acest curs al acțiunilor este în interesul Statelor Unite ale Americii și al procesului de pace între Israel și palestinieni”.

Președintele Trump a precizat însă că SUA rămân consecvente soliției ”două state”, insistând că nu dictează cât din Ierusalim trebuie să constituie capitala statului Israel, lăsând astfel deschisă posibilitatea ca Ierusalimul de Est să poată deveni capitala unui viitor stat palestinian.

”SUA rămân profund angajate să contribuie la facilitarea unui acord de pace acceptabil pentru ambele părți. Intenționez să fac tot ce este în puterea mea pentru a ajuta la elaborarea unui astfel de acord”, îl citează The Guardian pe președintele Donald Trump.

Reacții internaționale vehemente

Anunțul făcut de președintele american a provocat reacții imediate de condamnare, majoritatea liderilor mondiali apreciînd că această decizie a SUA se constituie într-un factor de destabilizare într-o zonă și așa tensionată.

Președintele Franței, Emmanuel Macron a afirmat: ”Este o decizie regretabilă, pe care Franța nu o aprobă și care intră în contradicție cu legile internaționale și cu toate rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU”.

Decizia a fost criticată și de aliați ai SUA ca Marea Britanie, Arabia Saudită, Egipt și Turcia. Liban și Iordania consideră că afirmațiile lui Donald Drump au dat înapoi cu zeci de ani procesul de pace

Secretarul general ONU, António Guterres, a spus că SUA nu oferă nicio alternativă la o soluție de tipul ”două state” între Israel și palestinieni și că Ierusalimul este o ”problemă de rang final”, care ar trebui rezolvată prin discuții directe. ”M-am pronunțat constant împotriva oricărei măsuri unilaterale care ar pune în pericol perspectiva de pace pentru israelieni și palestinieni”, a declarat Guterres.

Chiar înainte de declarațiile lui Donald Trump, Papa Francisc a avertizat că lumea trebuie să respecte status quo-ul acestui oraș.  “Nu pot să rămân tăcut în legătură cu cele mai profunde temeri legate de situația creată în ultimele zile”, a spus Papa Francisc.

Pozițiile celor direct implicați

Guvernul israelian s-a grăbit să îl felicite pe Donald Trump pentru discursul pe care premierul Benjamin Netanyahu l-a descris drept “un pas important spre pace”.

Sheikh Abdullah al-Qam, coordonator al unui comitet din Ierusalim care reprezintă facțiunile palestiniene din Ierusalimul de Est și lider în timpul primei Intifade, are o opinie contrară.

”Această poziție va dăuna Americii pentru că se prezintă drept broker echitabil între israelieni și palestinieni. Acest lucru va încuraja doar extremismul. Aceasta îl va încuraja pe Isis. Peste un miliard de musulmani se întreabă de ce face acest pas.”, afirmă al-Qam.

Oficiali ai Casei Albe afirmă că ambasada SUA nu se poate muta imediat și că ar dura cel puțin 3 ani pentru proiectarea și construcția unui nou sediu în Ierusalim.

Chiar și Administrația Trump pare divizată de anunțul președintelui- vicepreședintele Mike Pence și ambasadorul SUA în Israel sprijină decizia în vreme ce secretarii apărării și cel de stat, James Mattis și Rex Tillerson, sunt împotrivă.

Până atunci, Donald Trump, scrie The Guardian, va continua să semneze la fiecare 6 luni, așa cum au procedat și predecesorii săi, decizia de prorogare a unui decret emis în 1995 prin care Congresul cerea mutarea imediată a ambasadei, amenințând că va lua măsuri punitive împotriva bugetului Departamentului de Stat dacă decretul nu este pus în aplicare.

De ce este o decizie controversată

Dintre toate problemele care se află în centrul lungului conflict între Israel și palestinieni, nici unul nu este la fel de sensibil ca statutul Ierusalimului. Orașul sfânt a fost în centrul eforturilor de pace de zeci de ani.

Doi arhitecți au publicat în Smithsonian Magazine soluția ca ca Orașul Vechi să fie echitabil împărțit de Israel și palestinieni

Cu șaptezeci de ani în urmă, când ONU a votat pentru împărțirea Palestinei în statele evreiești și arabe, Ierusalimul era definit ca o entitate separată sub supraveghere internațională. În războiul din 1948 a fost împărțit, ca și Berlinul în războiul rece, în sectoarele occidental și estic, sub controlul israelian și iordanian.

Nouăsprezece ani mai târziu, în iunie 1967, Israelul a capturat partea de est, a extins granițele orașului și a anexat Ierusalimul de Est – un act care nu a fost recunoscut niciodată la nivel internațional.

Israel descrie în mod obișnuit Ierusalim, cu locurile sfinte evreiești, musulmane și creștine, ca și capitală ”unită și veșnică” a statului. La rândul lor, palestinienii spun că Ierusalimul de Est trebuie să fie capitala unui viitor stat independent palestinian.

Opinia internațională neechivocă, acceptată și de toate administrațiile anterioare din SUA, este că statutul orașului trebuie discutat și decis în cadrul negocierilor de pace.

Orice mișcare de a recunoaște Ierusalimul ca fiind capitala Israelului ar pune SUA în dezacord cu restul lumii și ar legitima construcțiile israeliene în est, considerate ilegale în temeiul dreptului internațional.

Etichete: , , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Ambasadă la Ierusalim: Renunță România la atuul de politică externă al neutralității în Orientul Mijlociu ?

În ghemul de interese politice din Orientul Mijlociu, România a fost unul dintre foarte puținele state care și-au jucat corect și avantajos cărțile, motiv pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Deloitte: România este una dintre cele trei excepţii europene care impun tranzacționarea centralizată a gazelor naturale

România, Grecia și Polonia sunt singurele state UE care au impus obligația ca o parte din gazele vândute să fie tranzacționate pe piețe centralizate, sau prin […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Vulnerabilitățile României față de amenințarea unui „război comercial”: Lipsa de competitivitate și dezechilibrele macroeconomice

Dezechilibrele interne, macroeconomice şi structurale, ale economiei româneşti amplifică vulnerabilitatea României faţă de un eventual „război comercial”, potrivit economiştilor consultaţi de cursdeguvernare.ro. Cu cât sunt mai […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ungaria și România – deficite mari. Ungurii, însă, investesc masiv

Ungaria și România suferă cel mai mult, dintre țările din regiune, din cauza deturnării creșterii economice pe bază de consum spre importuri. Deficitele comerciale din cele două […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Dezvoltarea sustenabilă – cum stă România în context european

Organizaţia Naţiunilor Unite a identificat o serie de obiective pentru producţia şi consumul responsabil , care vizează utilizarea cât mai eficientă a resurselor, reducerea risipei […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »

Dosarul standardelor duble: Comisia Europeană lansează o campanie de testare a alimentelor din 16 state

Comisia Europeană va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare din 16 ţări ale Uniunii Europene, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea […] ... 
Citeste mai departe »

Reforma sistemului european de azil pe agenda miniștrilor de Interne ai UE

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE s-au reunit joi la Sofia pentru a discuta din nou despre reforma sistemului europan al azilului, proiect blocat […] ... 
Citeste mai departe »