Donald Trump anunță că SUA vor recunoaște Ierusalim drept capitală a statului Israel

De Adrian N Ionescu | 7.12.2017 .

Donald Trump ignoră covârșitoarea  opoziție mondială și anunță că este momentul ca Statele Unite să  recunoască Ierusalim drept capitală a statului Israel.

În prezent, 86 de state au ambasade deschise în Tel Aviv, niciun alt stat nu are ambasadă în Ierusalim.

Într-o declarație susținută la Casa Albă, președintele american a insistat însă asupra faptului că această schimbare nu va influența cu nimic promisiunea administrației sale de a găsi o rezolvare pașnică a conflictului israeliano- palestinian.

În remarcile făcute în sala de recepții a Casei Albe, Donald Trump a caracterizat decizia sa drept un pas îndelung calculat pentru a avansa procesul de pace.

”Am decis că este momentul să recunoaștem oficial Ierusalim drept capitală a Israel. În vreme ce foștii președinți au făcut din asta o importantă promisiune de campanie, toți au eșuat. Astăzi, eu onorez această promisiune”, a declarat Donald Trump, citat de publicația britanică The Guardian.

Ambiguitatea unei declarații ferme

Donald Trump a adăugat: ”Anunțul meu de astăzi marchează începutul unei noi abordări a conflictului dintre Israel și Palestina. Consider că acest curs al acțiunilor este în interesul Statelor Unite ale Americii și al procesului de pace între Israel și palestinieni”.

Președintele Trump a precizat însă că SUA rămân consecvente soliției ”două state”, insistând că nu dictează cât din Ierusalim trebuie să constituie capitala statului Israel, lăsând astfel deschisă posibilitatea ca Ierusalimul de Est să poată deveni capitala unui viitor stat palestinian.

”SUA rămân profund angajate să contribuie la facilitarea unui acord de pace acceptabil pentru ambele părți. Intenționez să fac tot ce este în puterea mea pentru a ajuta la elaborarea unui astfel de acord”, îl citează The Guardian pe președintele Donald Trump.

Reacții internaționale vehemente

Anunțul făcut de președintele american a provocat reacții imediate de condamnare, majoritatea liderilor mondiali apreciînd că această decizie a SUA se constituie într-un factor de destabilizare într-o zonă și așa tensionată.

Președintele Franței, Emmanuel Macron a afirmat: ”Este o decizie regretabilă, pe care Franța nu o aprobă și care intră în contradicție cu legile internaționale și cu toate rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU”.

Decizia a fost criticată și de aliați ai SUA ca Marea Britanie, Arabia Saudită, Egipt și Turcia. Liban și Iordania consideră că afirmațiile lui Donald Drump au dat înapoi cu zeci de ani procesul de pace

Secretarul general ONU, António Guterres, a spus că SUA nu oferă nicio alternativă la o soluție de tipul ”două state” între Israel și palestinieni și că Ierusalimul este o ”problemă de rang final”, care ar trebui rezolvată prin discuții directe. ”M-am pronunțat constant împotriva oricărei măsuri unilaterale care ar pune în pericol perspectiva de pace pentru israelieni și palestinieni”, a declarat Guterres.

Chiar înainte de declarațiile lui Donald Trump, Papa Francisc a avertizat că lumea trebuie să respecte status quo-ul acestui oraș.  “Nu pot să rămân tăcut în legătură cu cele mai profunde temeri legate de situația creată în ultimele zile”, a spus Papa Francisc.

Pozițiile celor direct implicați

Guvernul israelian s-a grăbit să îl felicite pe Donald Trump pentru discursul pe care premierul Benjamin Netanyahu l-a descris drept “un pas important spre pace”.

Sheikh Abdullah al-Qam, coordonator al unui comitet din Ierusalim care reprezintă facțiunile palestiniene din Ierusalimul de Est și lider în timpul primei Intifade, are o opinie contrară.

”Această poziție va dăuna Americii pentru că se prezintă drept broker echitabil între israelieni și palestinieni. Acest lucru va încuraja doar extremismul. Aceasta îl va încuraja pe Isis. Peste un miliard de musulmani se întreabă de ce face acest pas.”, afirmă al-Qam.

Oficiali ai Casei Albe afirmă că ambasada SUA nu se poate muta imediat și că ar dura cel puțin 3 ani pentru proiectarea și construcția unui nou sediu în Ierusalim.

Chiar și Administrația Trump pare divizată de anunțul președintelui- vicepreședintele Mike Pence și ambasadorul SUA în Israel sprijină decizia în vreme ce secretarii apărării și cel de stat, James Mattis și Rex Tillerson, sunt împotrivă.

Până atunci, Donald Trump, scrie The Guardian, va continua să semneze la fiecare 6 luni, așa cum au procedat și predecesorii săi, decizia de prorogare a unui decret emis în 1995 prin care Congresul cerea mutarea imediată a ambasadei, amenințând că va lua măsuri punitive împotriva bugetului Departamentului de Stat dacă decretul nu este pus în aplicare.

De ce este o decizie controversată

Dintre toate problemele care se află în centrul lungului conflict între Israel și palestinieni, nici unul nu este la fel de sensibil ca statutul Ierusalimului. Orașul sfânt a fost în centrul eforturilor de pace de zeci de ani.

Doi arhitecți au publicat în Smithsonian Magazine soluția ca ca Orașul Vechi să fie echitabil împărțit de Israel și palestinieni

Cu șaptezeci de ani în urmă, când ONU a votat pentru împărțirea Palestinei în statele evreiești și arabe, Ierusalimul era definit ca o entitate separată sub supraveghere internațională. În războiul din 1948 a fost împărțit, ca și Berlinul în războiul rece, în sectoarele occidental și estic, sub controlul israelian și iordanian.

Nouăsprezece ani mai târziu, în iunie 1967, Israelul a capturat partea de est, a extins granițele orașului și a anexat Ierusalimul de Est – un act care nu a fost recunoscut niciodată la nivel internațional.

Israel descrie în mod obișnuit Ierusalim, cu locurile sfinte evreiești, musulmane și creștine, ca și capitală ”unită și veșnică” a statului. La rândul lor, palestinienii spun că Ierusalimul de Est trebuie să fie capitala unui viitor stat independent palestinian.

Opinia internațională neechivocă, acceptată și de toate administrațiile anterioare din SUA, este că statutul orașului trebuie discutat și decis în cadrul negocierilor de pace.

Orice mișcare de a recunoaște Ierusalimul ca fiind capitala Israelului ar pune SUA în dezacord cu restul lumii și ar legitima construcțiile israeliene în est, considerate ilegale în temeiul dreptului internațional.

Etichete: , , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România pierde un indicator important pentru aderarea la Zona Euro. Explicaţia diferenţei ( mărite ) între IPC şi IAPC

România a înregistrat la finele anului 2017 o inflaţie anuală de 2,6%, potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru toate statele membre. Ne plasăm, astfel, pe […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Deloitte: Va mai arăta piața serviciilor financiare așa cum o știm după PSD2?

Directiva privind serviciile de plată PSD 2 (Payment Services Directive), o inițiativă-cheie a Uniunii Europene menită să faciliteze inovația și concurența prin deschiderea sectorului bancar […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Aparatura medicală pentru terapia cancerului: România – locul 27 în UE, Bulgaria – locul 10

România mai bifează în statistica europeană un ultim loc între statele UE la un indicator sec, care arată preocuparea faţă de sănătate şi „grija faţă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Problema (mare) a României la protecția socială: locul 28 în UE la alocare, locul 4 la partea care revine pensionarilor

România a mai bifat un ultim loc în cadrul UE – chiar și la ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB, conform datelor publicate la […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Revoluție în filosofia bugetară europeană: UE nu va mai finanța aventurile iliberale cu fonduri comunitare

Comisia Europeană a început să analizeze cu atenție impactul pe care Brexit îl va avea asupra viitorului buget multianual al Uniunii și vrea să demonstreze […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »