Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului

De Adrian N Ionescu | 27.3.2018 .

România face notă discordantă cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) în privinţa solidităţii creşterii economice din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice.

Creșterea economică în ECE „se menține puternică” în Trimestrul 1 din 2018, deşi ritmul pare să fi încetinit. Dar, în România, preţul este deprecierea şi scumpirea monedei naţionale, pe fondul deteriorării echilibrelor, potrivit mai multor rapoarte consultate de cursdeguvernare.ro.

Spre deosebire de economiile din regiune, unde „inflația s-a îmblânzit”, la noi s-a amplificat (4,7% an/an în februarie) , observă Capital Economics, într-o analiză publicată luni.

De asemenea, Cehia, Ungaria și Croația vor înregistra excedente de cont curent (+0,9%, +2,4% și +2,6%), în vreme ce România ar putea înregistra cea mai mare rată din ECE a deficitului de cont curent în 2018, după cel al Serbiei (- 4,1% din PIB, față de -5,3% în Serbia).

În aceeeaşi ordine de idei, deficitul de cont curent al Poloniei va fi minor (-0,3%), spun estimările Erste Group Research (EGR), publicate tot luni.

„Scenariul macroeconomic central” al Băncii Transilvania propune estimări ale deficitului de cont curent în următorii trei ani de -3,9%, -4,2% și -4,3% în 2020.

În consecință, cu excepția României, în celelalte țări ECE băncile centrale „nu par să se grăbească să majoreze dobânzile de politică monetară”, potrivit analizei Capital Economics.

Dobânda şi costul finanţării

„Cu un guvern reluctant faţă de alternativa înăspritrii politicii fiscale, Banca Naţională a României (BNR) are mult de lucru pentru a slăbi cererea internă. Ne aşteptăm ca BNR să majoreze rata de referinţă a dobânzii cu 150 de puncte procentuale de bază (pp) în acest an, până la 3,75%”, şi „cu 50 pp la următoarea şedinţă de politică monetară din 4 aprilie”,spun analiştii de la Capital Economics.

Estimarea Erste Group Research (EGR) privind dobânda de politică monetară este mai blândă: +50 pp în 2018, până la 2,75% şi +25% în T2 / 2018.

Banca Transilvania propune creșterea dobânzii de referință a BNR la 3,50% în 2018 și la 3,75% în 2019, după care ar urma o relaxare până la 3,25% în 2020.

În schimb, piaţa monetară din celelalte ţări ECE va fi mult mai calmă, nefiind previzibile majorări ale dobânzilor decât în primul trimestru din anul viitor şi doar în Polonia şi Cehia, potrivit analizei EGR.

Toate acestea se vor traduce în creşterea costului finanţării deficitului bugetar.

Acumularea de provocări la adresa stabilității macrofinanciare pe plan intern vor contribui la majorarea ratelor de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) spre valori medii de 5% în 2018, 5,4% în 2019 și 4,7% în 2020”, scrie Andrei Rădulescu, directoul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

Instrumentul RON

Un alt efect al deteriorării echilibrelor macroeconomice ale României este deprecierea leului, spre deosebire de monedele Ungariei, Poloniei şi Cehiei, de la care se aşteaptă o stabilitate remarcabilă a cursurilor faţă de euro.

EGR vede cursul leului în depreciere progresivă până la 4,74 lei / euro până la anul pe vremea asta.

În acelaşi timp, coroana cehă şi zlotul polonez s-ar putea aprecia, forintul maghiar ar putea rămâne la valoarea actuală, iar kuna croată va trece cu bine peste un puseu de depreciere, care se va încheia înainte de începerea anului viitor.

Analiştii Băncii Transilvania estimează un curs mediu de:

  • 4,69 lei / euro în acest an,
  • 4,71 lei / euro în 2019 şi din nou de
  • 4,69 în 2020.

Capital Economics plasează România nu doar în categoria economiilor emergente, ci și în cea mai puțin fericită a celor de frontieră, ale căror monede sunt „sub presiune” inclusiv din cauza evoluțiilor globale, marcate de protecționism.

BNR a anunțat încă de anul trecut, după turbulența din septembrie de pe piața monetară, cauyată de foamena de bani guvernamnetală, că a schimbat direcția priorităților, dinspre curs spre conservarea nivelului dobânzilor.

Un curs mai ridicat aduce mai mulți bani Trezoreriei și, pe de altă parte, dobânzile mai mari atrag maimulţi investitori străini chiar şi pentru titlurile de stat emise în lei, ceea ce s-a şi întâmplat zilele trecute, când intrările de fonduri speculative pentru plasamente în obligaţiunile României au coborât cursul sub nivelul de 4,66 lei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Un tabel: Structura cheltuielilor guvernamentale ale României în context european

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »