Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului

De Adrian N Ionescu | 27.3.2018 .

România face notă discordantă cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) în privinţa solidităţii creşterii economice din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice.

Creșterea economică în ECE „se menține puternică” în Trimestrul 1 din 2018, deşi ritmul pare să fi încetinit. Dar, în România, preţul este deprecierea şi scumpirea monedei naţionale, pe fondul deteriorării echilibrelor, potrivit mai multor rapoarte consultate de cursdeguvernare.ro.

Spre deosebire de economiile din regiune, unde „inflația s-a îmblânzit”, la noi s-a amplificat (4,7% an/an în februarie) , observă Capital Economics, într-o analiză publicată luni.

De asemenea, Cehia, Ungaria și Croația vor înregistra excedente de cont curent (+0,9%, +2,4% și +2,6%), în vreme ce România ar putea înregistra cea mai mare rată din ECE a deficitului de cont curent în 2018, după cel al Serbiei (- 4,1% din PIB, față de -5,3% în Serbia).

În aceeeaşi ordine de idei, deficitul de cont curent al Poloniei va fi minor (-0,3%), spun estimările Erste Group Research (EGR), publicate tot luni.

„Scenariul macroeconomic central” al Băncii Transilvania propune estimări ale deficitului de cont curent în următorii trei ani de -3,9%, -4,2% și -4,3% în 2020.

În consecință, cu excepția României, în celelalte țări ECE băncile centrale „nu par să se grăbească să majoreze dobânzile de politică monetară”, potrivit analizei Capital Economics.

Dobânda şi costul finanţării

„Cu un guvern reluctant faţă de alternativa înăspritrii politicii fiscale, Banca Naţională a României (BNR) are mult de lucru pentru a slăbi cererea internă. Ne aşteptăm ca BNR să majoreze rata de referinţă a dobânzii cu 150 de puncte procentuale de bază (pp) în acest an, până la 3,75%”, şi „cu 50 pp la următoarea şedinţă de politică monetară din 4 aprilie”,spun analiştii de la Capital Economics.

Estimarea Erste Group Research (EGR) privind dobânda de politică monetară este mai blândă: +50 pp în 2018, până la 2,75% şi +25% în T2 / 2018.

Banca Transilvania propune creșterea dobânzii de referință a BNR la 3,50% în 2018 și la 3,75% în 2019, după care ar urma o relaxare până la 3,25% în 2020.

În schimb, piaţa monetară din celelalte ţări ECE va fi mult mai calmă, nefiind previzibile majorări ale dobânzilor decât în primul trimestru din anul viitor şi doar în Polonia şi Cehia, potrivit analizei EGR.

Toate acestea se vor traduce în creşterea costului finanţării deficitului bugetar.

Acumularea de provocări la adresa stabilității macrofinanciare pe plan intern vor contribui la majorarea ratelor de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) spre valori medii de 5% în 2018, 5,4% în 2019 și 4,7% în 2020”, scrie Andrei Rădulescu, directoul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

Instrumentul RON

Un alt efect al deteriorării echilibrelor macroeconomice ale României este deprecierea leului, spre deosebire de monedele Ungariei, Poloniei şi Cehiei, de la care se aşteaptă o stabilitate remarcabilă a cursurilor faţă de euro.

EGR vede cursul leului în depreciere progresivă până la 4,74 lei / euro până la anul pe vremea asta.

În acelaşi timp, coroana cehă şi zlotul polonez s-ar putea aprecia, forintul maghiar ar putea rămâne la valoarea actuală, iar kuna croată va trece cu bine peste un puseu de depreciere, care se va încheia înainte de începerea anului viitor.

Analiştii Băncii Transilvania estimează un curs mediu de:

  • 4,69 lei / euro în acest an,
  • 4,71 lei / euro în 2019 şi din nou de
  • 4,69 în 2020.

Capital Economics plasează România nu doar în categoria economiilor emergente, ci și în cea mai puțin fericită a celor de frontieră, ale căror monede sunt „sub presiune” inclusiv din cauza evoluțiilor globale, marcate de protecționism.

BNR a anunțat încă de anul trecut, după turbulența din septembrie de pe piața monetară, cauyată de foamena de bani guvernamnetală, că a schimbat direcția priorităților, dinspre curs spre conservarea nivelului dobânzilor.

Un curs mai ridicat aduce mai mulți bani Trezoreriei și, pe de altă parte, dobânzile mai mari atrag maimulţi investitori străini chiar şi pentru titlurile de stat emise în lei, ceea ce s-a şi întâmplat zilele trecute, când intrările de fonduri speculative pentru plasamente în obligaţiunile României au coborât cursul sub nivelul de 4,66 lei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Merkel. O ancoră de stabilitate pe care o pierde Europa

Presa continentală analizeză de trei zile posibilele efecte ale anunțului făcut luni de cancelar referitor la iminenta sa retragere din fruntea Creștin-Democraților germani. În plan […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

(Cam) când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată

Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avansat drept repere sintetice pentru adoptarea monedei unice europene o rată de creștere […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »