Efect de domino în Balcanii de Vest. Ștergerea datoriilor Greciei, contra găzduirii refugiaților?

De Mariana Bechir | 9.3.2016 .

Slovenia și Croația refuză, începând de miercuri, intrarea majorității refugiaților pe teritoriul lor, ceea ce reprezintă începutul închiderii rutei Balcanilor de Vest, pe care o folosesc sute de mii de imigranți din Orientul Mijlociu pentru a ajunge din Grecia în Germania.

Cu aceasta, frontiera Europei se mută între Grecia și Macedonia, așa cum propunea Planul B al Grupului Vișegrad.

Măsura ar putea declanșa un efect de domino în statele din Balcani, scrie The Guardian – Serbia a sugerat deja că ar putea urma exemplul Sloveniei, la fel ca și Macedonia.

Încercarea de a închide traseul principal utilizat de refugiații care fug de războaiele și persecuțiile din țara lor, vine la două zile de la summitul Turcia – UE în care s-a discutat o nouă înțelegere pentru stoparea tranzitului refugiaților care doresc să ajungă în Europa.

Oficialii UE au salutat măsurile stabilite cu Ankara ca pe un progres important, dar șeful Agenției ONU pentru Refugiați pune sub semnul întrebării legalitatea acestei înțelegeri, în timp ce Amnesty International acuză că planul “dă o lovitură de moarte dreptului la azil”.

Ankara a propus luni, la summitul UE – Turcia, să preia toți imigranții ilegali din insulele elene, inclusiv sirieni, dacă Uniunea va accepta relocarea directă din Turcia a unui refugiat sirian pentru fiecare imigrant ilegal returnat în Turcia. Ankara se ocupa ulterior de trimiterea în țările de origine a ilegalilor care provind din țări considerate sigure.

Pentru aceasta a cerut încă trei miliarde de euro, ceea ce înseamnă un total de șase miliarde, până la sfârșitul anului 2018.

Slovenia

Ministerul de Interne din Slovenia a declarat marți seara că, de la miezul nopții, accesul va fi acordat numai “străinilor care îndeplinesc cerințele pentru a intra în țară”, celor care doresc să solicite azil și refugiaților selectați “de la caz la caz, pe baza principiilor umanitare și în conformitate cu regulile zonei Schengen”.

Croația

Un alt stat membru al UE, Croația, care nu face parte din spațiul Schengen, a anunțat că va urma exemplul Sloveniei și va refuza tranzitul majorității refugiaților.

“Se pare că Europa a decis să înceapă o nouă etapă în rezolvarea crizei imigranților. S-a stabilit că în zona frontierelor Schengen vor fi aplicate regulile Schengen”, a declarat ministrul de Interne Vlaho Orepic pentru RTL.

Croația, care a limitat deja numărul intrărilor pe teritoriul său, așa cum a făcut Austria, nu va mai permite decât intrarea celor cu viză.

“Frontiera Europei va fi pe frontiera dintre Macedonia și Grecia și vom respecta deciziile care au fost luate”, a mai spus Vlaho Orepic.

Serbia

Serbia a anunțat și ea că, în urma deciziei Sloveniei, își va “corela toate măsurile cu Uniunea Europeană” și va impune la frontierele sale aceleași restricții pe care le aplică Macedonia și Bulgaria.

Macedonia

Macedonia, care are graniță cu Grecia, va permite intrarea imigranților în limita numărului acceptat pentru tranzit de către țara vecină, Serbia, aflată și ea pe ruta Balcanilor de Vest.

Slovenia și Serbia, alături de Austria, Croația și Macedonia, au restricționat deja dramatic intrarea migranților, în ultimele săptămâni, ceea ce a dus la bloacrea în Grecia a zeci de mii de refugiați care.

refugiati granita grecia macedonia idomeni
Mii de imigranți așteptau pe 8 martie în tabere improvizate de la granița Greciei să intre în Macedonia

În prezent, aproximativ 36.000 de imigranți așteaptă la granița dintre Macedonia să lise permită trecerea și să-și continue călătoria spre statele bogate din nordul Europei, care au o atitudine încă deschisă față de imigranți.

Grecia – ștergerea datoriiilor în schimbul adăpostirii refugiațiilor?

grecia refugiati datorie

Peste un milion de persoane din Siria, Afganistan și Irak au traversat Marea Egee, până în Grecia, de la începutul anului 2015. Fluxul a cesta uriaș a provocat disensiuni profunde între membrii UE cu privire la modul în care ar trebui rezolvată criza refugiaților, cea mai gravă de la al doilea război mondial.

Europa Occidentală și țările din fostul Bloc Comunist au viziuni diferite în ceea ce privește abordarea crizei, iar controversele au provocat falii profunde între Estul și Vestul Uniunii.

În ultimele două luni au existat mai multe sugestii referitoare la posibilitatea ca Greciei să-i fie redusă datoria externă prin găzduirea refugiaților care doresc să intre în Europa.

Primul care a făcut o declarație oficială în acest sens a fost președintele Cehiei, Milos Zeman, duminică,  într -un interviu acordat postului local  de televiziune Prima: “Prin operarea acestor centre (de refugiați – n. red.), Grecia și-ar putea  rambursa datoria externă, care oricum nu este recuperabilă altfel. Asta ar însemna să împuști doi iepuri dintr-o lovitură”, a declarat președintele Zeman.

Germania: Nu confundați subiectele

grecia turcia imigranti

Friederike von Tiesenhausen, purtătorul de cuvânt al Ministerului Federal al Finanțelor din Germania, a declarat marți că Grecia trebuie să-și respecte obligațiile asumate prin noul bailout, acordat anul trecut, insistând că această criză a refugiaților și criza datoriilor constituie două domenii complet distincte.

“Confundați cele două domenii de politică”, a spun Friederike von Tiesenhausen, răspunzând la o întrebare referitoare la posibila conexare a celor două subiecte, așa cum sugera președintele Cehiei.

Există planuri în curs de desfășurare la nivelul UE pentru a oferi asistență Greciei în criza refugiaților, dar există în același timp, un nou program de asistență financiară ce trebuie executat în conformitate cu termenii conveniți de guvernul de la Atena și creditorii săi inetrnaționali.

Pe de altă parte, cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că “Grecia nu poate fi lasată să facă față singură acestei probleme” (criza refugiaților).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Aderarea pe termen mediu la Zona Euro – singurul obiectiv care poate limita derapajele din economie

Păstrarea monedei naţionale în regim de curs cu flotare controlată constituie o posibilitate de optimizare a creşterii economice durabile spre apropierea de Occident dar nu […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradox românesc! Creştere economică record din scăderi pe sectoarele de bază

Potrivit unui comunicat al Eurostat din 17 noiembrie 2017, România figurează pe luna septembrie a anului curent în fruntea statelor care au înregistrat cele mai mari […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Salariile românești și taxarea lor: o comparație cu statele OECD. Topul pe sectoare de activitate

Câștigul salarial mediu net pe 2016 a fost de 2.046 lei ( echivalentul a 456 euro) pe lună, potrivit datelor prelucrate de INS. Acest indicator esential […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Prioritățile imediate ale UE: securitate, protecție socială, prosperitate, diplomație externă

Liderii celor 27 de state membre ale UE reuniți sâmbătă la Roma (Marea Britanie nu a participat din cauză că în doar 4 zile urmează […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Totul despre negocierile Brexit, în cifre: 21 de rapoarte UE – cea mai completă colecție de date privind complexitatea negocierilor

O ”gaură neagră” de 10 miliarde euro în bugetul UE, peste 20.000 de acte normative, 1.800 de britanici aflați pe statele de plată ale UE […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »