Efect de domino în Balcanii de Vest. Ștergerea datoriilor Greciei, contra găzduirii refugiaților?

De Mariana Bechir | 9.3.2016 .

Slovenia și Croația refuză, începând de miercuri, intrarea majorității refugiaților pe teritoriul lor, ceea ce reprezintă începutul închiderii rutei Balcanilor de Vest, pe care o folosesc sute de mii de imigranți din Orientul Mijlociu pentru a ajunge din Grecia în Germania.

Cu aceasta, frontiera Europei se mută între Grecia și Macedonia, așa cum propunea Planul B al Grupului Vișegrad.

Măsura ar putea declanșa un efect de domino în statele din Balcani, scrie The Guardian – Serbia a sugerat deja că ar putea urma exemplul Sloveniei, la fel ca și Macedonia.

Încercarea de a închide traseul principal utilizat de refugiații care fug de războaiele și persecuțiile din țara lor, vine la două zile de la summitul Turcia – UE în care s-a discutat o nouă înțelegere pentru stoparea tranzitului refugiaților care doresc să ajungă în Europa.

Oficialii UE au salutat măsurile stabilite cu Ankara ca pe un progres important, dar șeful Agenției ONU pentru Refugiați pune sub semnul întrebării legalitatea acestei înțelegeri, în timp ce Amnesty International acuză că planul “dă o lovitură de moarte dreptului la azil”.

Ankara a propus luni, la summitul UE – Turcia, să preia toți imigranții ilegali din insulele elene, inclusiv sirieni, dacă Uniunea va accepta relocarea directă din Turcia a unui refugiat sirian pentru fiecare imigrant ilegal returnat în Turcia. Ankara se ocupa ulterior de trimiterea în țările de origine a ilegalilor care provind din țări considerate sigure.

Pentru aceasta a cerut încă trei miliarde de euro, ceea ce înseamnă un total de șase miliarde, până la sfârșitul anului 2018.

Slovenia

Ministerul de Interne din Slovenia a declarat marți seara că, de la miezul nopții, accesul va fi acordat numai “străinilor care îndeplinesc cerințele pentru a intra în țară”, celor care doresc să solicite azil și refugiaților selectați “de la caz la caz, pe baza principiilor umanitare și în conformitate cu regulile zonei Schengen”.

Croația

Un alt stat membru al UE, Croația, care nu face parte din spațiul Schengen, a anunțat că va urma exemplul Sloveniei și va refuza tranzitul majorității refugiaților.

“Se pare că Europa a decis să înceapă o nouă etapă în rezolvarea crizei imigranților. S-a stabilit că în zona frontierelor Schengen vor fi aplicate regulile Schengen”, a declarat ministrul de Interne Vlaho Orepic pentru RTL.

Croația, care a limitat deja numărul intrărilor pe teritoriul său, așa cum a făcut Austria, nu va mai permite decât intrarea celor cu viză.

“Frontiera Europei va fi pe frontiera dintre Macedonia și Grecia și vom respecta deciziile care au fost luate”, a mai spus Vlaho Orepic.

Serbia

Serbia a anunțat și ea că, în urma deciziei Sloveniei, își va “corela toate măsurile cu Uniunea Europeană” și va impune la frontierele sale aceleași restricții pe care le aplică Macedonia și Bulgaria.

Macedonia

Macedonia, care are graniță cu Grecia, va permite intrarea imigranților în limita numărului acceptat pentru tranzit de către țara vecină, Serbia, aflată și ea pe ruta Balcanilor de Vest.

Slovenia și Serbia, alături de Austria, Croația și Macedonia, au restricționat deja dramatic intrarea migranților, în ultimele săptămâni, ceea ce a dus la bloacrea în Grecia a zeci de mii de refugiați care.

refugiati granita grecia macedonia idomeni
Mii de imigranți așteptau pe 8 martie în tabere improvizate de la granița Greciei să intre în Macedonia

În prezent, aproximativ 36.000 de imigranți așteaptă la granița dintre Macedonia să lise permită trecerea și să-și continue călătoria spre statele bogate din nordul Europei, care au o atitudine încă deschisă față de imigranți.

Grecia – ștergerea datoriiilor în schimbul adăpostirii refugiațiilor?

grecia refugiati datorie

Peste un milion de persoane din Siria, Afganistan și Irak au traversat Marea Egee, până în Grecia, de la începutul anului 2015. Fluxul a cesta uriaș a provocat disensiuni profunde între membrii UE cu privire la modul în care ar trebui rezolvată criza refugiaților, cea mai gravă de la al doilea război mondial.

Europa Occidentală și țările din fostul Bloc Comunist au viziuni diferite în ceea ce privește abordarea crizei, iar controversele au provocat falii profunde între Estul și Vestul Uniunii.

În ultimele două luni au existat mai multe sugestii referitoare la posibilitatea ca Greciei să-i fie redusă datoria externă prin găzduirea refugiaților care doresc să intre în Europa.

Primul care a făcut o declarație oficială în acest sens a fost președintele Cehiei, Milos Zeman, duminică,  într -un interviu acordat postului local  de televiziune Prima: “Prin operarea acestor centre (de refugiați – n. red.), Grecia și-ar putea  rambursa datoria externă, care oricum nu este recuperabilă altfel. Asta ar însemna să împuști doi iepuri dintr-o lovitură”, a declarat președintele Zeman.

Germania: Nu confundați subiectele

grecia turcia imigranti

Friederike von Tiesenhausen, purtătorul de cuvânt al Ministerului Federal al Finanțelor din Germania, a declarat marți că Grecia trebuie să-și respecte obligațiile asumate prin noul bailout, acordat anul trecut, insistând că această criză a refugiaților și criza datoriilor constituie două domenii complet distincte.

“Confundați cele două domenii de politică”, a spun Friederike von Tiesenhausen, răspunzând la o întrebare referitoare la posibila conexare a celor două subiecte, așa cum sugera președintele Cehiei.

Există planuri în curs de desfășurare la nivelul UE pentru a oferi asistență Greciei în criza refugiaților, dar există în același timp, un nou program de asistență financiară ce trebuie executat în conformitate cu termenii conveniți de guvernul de la Atena și creditorii săi inetrnaționali.

Pe de altă parte, cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că “Grecia nu poate fi lasată să facă față singură acestei probleme” (criza refugiaților).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »