De Marin Pana | 3.1.2012 .
Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată.
Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene. Pe baza acestor caracteristici, România ar putea să tragă o serie de concluzii utile pentru a şti ce să urmărească din perspectiva indicatorilor economici şi care sunt căile de reducere cât mai rapidă a decalajului de dezvoltare faţă de Occident.
Valoarea în PIB a unei ore lucrate în SUA a fost de 59,5 dolari.
Topul productivităţii ( PIB /oră lucrată – dolari SUA)
Zece ţări se situează ca şi eficienţă în activitatea productivă peste media zonei euro. Dintre acestea, Norvegia se detaşează net, iar Olanda a depăşit de puţin SUA, în timp ce Belgia şi Irlanda se plasează foarte aproape de reperul american.
Franţa şi Germania, care constituie axul de forţă al UE, manifestă o eficienţă similară în producţie, intermediară între grupul de fruntaşi şi media zonei euro. Danemarca, Suedia şi Austria vin să confirme teza eficienţei superioare a părţii nordice a continentului.
Ceea ce trimite Europa în spatele SUA este numărul de ore lucrate pe cap de locuitor. Desigur, discuţia este una complexă, care ţine nu numai de programul de lucru şi de numărul de zile libere şi de concediu, ci şi de politica socială şi rata şomajului.
Totuşi, este evident că americanii au reuşit un mix dovedit ca ceva mai performant prin prisma rezultatului final între eficienţa intensivă a tehnologiilor folosite şi folosirea extensivă a potenţialului uman de care dispun.
Oarecum surprinzător, dacă la nivelul eficienţei se situează în top, SUA sunt depăşite de multe statele la nivelul numărului de ore lucrate pe cap de locuitor. Coreea de Sud a reuşit chiar performanţa uimitoare de a trece peste limita de 1.000 ore şi se află cu o treime înaintea americanilor.
În Noua Zeelandă, Australia, Canada şi Japonia se munceşte mai mult decât în SUA, ceea ce se ştia şi era de aşteptat. Neaşteptată este diferenţa foarte mare dintre Cehia, situată pe locul patru la „hărnici” şi Slovacia, integrată în obiceiurile europene de a lucra mai puţin decât în SUA.
Dar marea surpriză este apariţia în topul orelor lucrate pe locuitor a Greciei, semnificativ peste practica nord-amerciană. Şablonul cu grecii care nu ar fi un popor muncitor nu se verifică în practică, ceea ce justifică parţial nemulţumirile populare în privinţa măsurilor de austeritate luate în Peloponez.
Un alt clişeu demontat de cifre este cel al eficienţei elveţiene, situată la o cotă sub aşteptări. O lecţie bună în privinţa modului în care gradul de utilizare a forţei de muncă disponibile poate face diferenţa între naţiuni se vede la perechea Spania – Elveţia.
Plecate tehnologic din poziţii similare, numărul net diferit de ore lucrate pe locuitor trimite Elveţia spre nivelul de trai din SUA, în timp ce Spania se duce mult în urma nivelului de referinţă, la o rată a şomajului mult mai ridicată şi beneficii sociale sporite.
Olanda şi Belgia sunt absolut la nivel american, dar pierd zeci de procente ca urmare a timpului de lucru mai redus.
Interesant este că tot de la nord la sud se produce trecerea, dacă nu cumva Belgia este o medie franco-olandeză. Pentru că Franţa este lanterna roşie a numărului de ore lucrate pe locuitor.
Deşi nu ar fi departe de SUA ca şi productivitate pe ora lucrată, francezii pierd aproape 30% din PIB/locuitor prin programul redus de lucru şi nivelul scăzut de oportunitate al ocupării la nivel individual. Austria reuşeşte să treacă în faţa Germaniei nu prin nivelul tehnologic, ci prin numărul de ore lucrate.
Per total, zona Euro pierde faţă de SUA nu doar prin productivitatea mai redusă cu o şesime, ci şi la nivelul numărului de ore lucrate. Asta în timp ce ţări precum Australia, Canada, Noua Zeelandă sau Israel îşi mai îmbunătăţesc nivelul de trai prin utilizarea forţei de muncă.
La fel ca şi Cehia sau Federaţia Rusă, ţară care egalează surprinzător Polonia sau Ungaria, ţări cu o productivitate orară mai ridicată, similară cu a Cehiei. La acelaşi nivel tehnologic mediu, Noua Zeelandă câştigă faţă de Slovacia doar prin numărul sporit de ore lucrate.
Publicat la data de 3.1.2012 .
Tweet
Y!M 
Email This Post
Se ştie că, sub presiunea ţărilor emergente, companiile europene se văd puse în situaţia de a delocaliza producţia către ţări unde piaţa muncii, pe lângă ... Citeste mai departe »
Economia Marii Britanii s-a contractat cu 0,3% în trimestrul patru 2011 iar primele estimări pentru primul trimestru din 2012 trimit la scădere în continuare, respectiv intrarea în recesiune tehnică, potrivit Wall Street Journal.
Preţurile caselor au scăzut în luna februarie cu cea mai rapidă rată din ultimii doi ani. În cele trei luni anterioare
... 
Unul dintre paradoxurile de după trecerea la economia de piaţă este cum se face că firmele private obţin profit plătind salarii mari, iar firmele de stat au pierderi, deşi ( unii ar putea spune pentru că) au cheltuieli mici cu salariile. Pentru a exemplifica ce se întâmplă la nivelul marilor corporaţii occidentale, să luăm topul 10 al celor mai bine plătiţi şefi executivi ai firmelor americane.
... 
Pe 31 martie, Irlanda avea de făcut o plată de 3,1 miliarde euro în contul datoriilor pe care are de achitat în urma salvării sistemului bancar. Este o sumă echivalentă cu aproape 2% din PIB, care face parte dintr-un program guvernamental mai amplu, care se întinde pe 20 de ani şi care va avea un cost de 48 miliarde euro, adică 30% din PIB.
... 
Potrivit ultimelor date definitive comunicate de Eurostat referitoare la PIB, economia României ocupă locul 17 din cele 27 de ţări membre, cu o valaore măsurată de 118,2 miliarde euro şi o pondere de 1% în total.
Trebuie precizat că PIB se comunică iniţial, după terminarea unui an calendaristic, ca valoare provizorie, la un an distanţă apare
... 
Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( ... Citeste mai departe »
Un tribunal german a refuzat să permită unei familii să-şi schimbe noile lor nume “cu rezonanţă straină” cu altele noi germane, despre care aceasta a ... Citeste mai departe »
Potopul de bulgari săraci şi fluxul de români copleşesc autorităţile din Germania, relatează Spiegel. Dar eforturile pentru a ajuta la integrarea noilor locuitori au fost ... Citeste mai departe »
O analiză a “mafiei statale” a indicat unele dintre ţările europene şi oficialii guvernamentali ca fiind actori-cheie în acest business, scrie NewEurope. Dr. Moises Naim, ... Citeste mai departe »
Provocările economice continue pe care le-au văzut cele două guverne prăbuşite în mai puţin de trei luni reprezintă tot atâtea motive pentru care autorităţile ar ... Citeste mai departe »
O treime dintre germani vor ca echipa lor de fotbal să boicoteze campionatul european de fotbal din Ucraina, în semn de protest faţă de tratamentul ... Citeste mai departe »
Voluntariatul este un mod de a rămâne activ, în contact cu lumea activă din punctul de vedere al muncii şi poate fi o cale pentru ... Citeste mai departe »
Personal cred ca viitorul Europei este dependent de buna colaborare dintre statele membre si o mai mare deschidere catre adevarurile care trebuie nu numai recunoscute ... Citeste mai departe »
3.1.2012, 1:52 pm
[...] mai mult pe cronicaeuropeana.ro) var $j = jQuery.noConflict(); $j(document).ready(function(){ //alert($j('#theTags').height()); [...]
5.1.2012, 5:51 pm
[...] Sursa foto [...]