Europa self-employed – România campioană

De Marin Pana | 29.7.2012 .

România este, de departe, campioana Uniunii Europene în materie de lucrători pe cont propriu ( self employed), potrivit studiului Golden Growth publicat recent de Banca Mondială. Cu un procentaj de 31,2% din totalul forței de muncă, țara noastră devansează net colegele UE care aderat după anul 2004, fiind urmată la mare distanță de Polonia ( 18,9%), Cipru (14,4%) și Cehia (12,5%).

Vecinele noastre Ungaria și Bulgaria au valori cu mult mai mici la acest indicator, cu doar 7,1% și respectiv, 8,7%. Pentru relevanța ponderii lucrătorilor pe cont propriu în structura economiilor europene, merită să luîm aminte care dintre țările UE 15 ( ce formau UE până în 2004) se situează pe primele patru locuri în ”Occident”: Grecia (27%), Italia (18,6%), Portugalia (18,5%) și Spania (11,8%).

Lucrător pe cont propriu ( self employed) este considerată persoana care desfășoară propria activitate, formând o unitate economică, fără angajați și fiind ajutată sau nu de membrii de familie neretribuiți. În această categorie se încadrează o mare varietate de persoane, de la șoferi de taxi și până la muzicieni sau avocați, dar cea mai mare parte o constituie la noi agricultorii ce practică o agricultură de subzistență.

Slaba productivitate a acestora și contribuțiile relativ insignifiante la bugetele sociale grevează asupra echilibrului financiar de ansamblu al țării și ridică semnificativ fiscalitatea aplicată asupra celor care sunt angajați cu forme de muncă legale. În termeni anglo-saxoni, cei care evită pe cât pot Fiscul sau nu plătesc deloc taxe sunt denumiți ”free-riders” ( beneficiari de gratuități la nivelul serviciilor pe care societatea le oferă).

Desigur, există și o dezvoltare a acestei categorii sociale în țările anglo-saxone, dar nu în agricultură ci în domenii cu productivitate mult mai ridicată și cu o urmărire fiscală mult mai strictă, ceea ce explică în bună parte și modelul urmat de Polonia și Cehia. Cert este că România are o problemă structurală majoră în forța de muncă, care o împiedică să aloce fonduri mai importante pentru învățământ, sănătate sau administrația publică și frânează dezvoltarea sectoarelor cu grad ridicat de fiscalizare.

Problema este agravată de scăderea pronunțată a forței de muncă tinere care se prefigurează la orizontul anului 2020, când numărul proaspăt intrați pe piața autohtonă a muncii se va diminua cu aproximativ o cincime ( -19,7%). Numai Bulgaria stă ceva mai prost decât noi la acest capitol ( -20,6%), în apropierea acestui palier mai regăsindu-se și Cehia (-18,8%) și Ungaria (-16,1%).

Cealaltă explicație, în afară de natalitatea puternic redusă după anul 1990, constă în plecările masive ale tinerilor în străinătate. România este se situează pe podium în ierarhia celor numai patru state din UE care au înregistratpe anul 2010 un flux negativ net pe partea de migrație a populației. Cu -4,7 la mie, am fost devansați de Lituania ( -10,7% ) și Bulgaria ( -6,6%) și ne-am situat cu puțin înaintea Letoniei (-4,5%).

Prin contrast, vom avea în anul 2020 o creștere a numărului de persoane în vârstă pe piața muncii ( +7,2%), creștere sub cele din Cehia (+12,3%), Slovacia (+11,5%) și Ungaria (+10%) dar mult peste Bulgaria (+2,1%) și Polonia (+1,3%). Această evoluție va creea destul de rapid o presiune suplimentară pe bugetele sociale. Ce acționează în direcția creșterii deficitelor și reclamă majorarea din timp a numărului de angajați.

Deocamdată, însă, în termeni relativi la celelalte țări din UE, avem un nivel mare de fiscalitate aplicată pe un număr mic de lucrători. În plus, gradul de evaziune fiscală reflectat prin ponderea economiei subterane, este cel mai ridicat cu excepția Bulgariei ( noi 30,2%, ei 32,7%). Pentru referință, Ungaria figurează cu 29,5%, Polonia cu 26% iar Cehia cu 17%.

Una peste alta, se impun măsuri de urgență pentru îmbunătățirea tuturor acestor indicatori și aducerea României mai aproape de media europeană, cu avantajele eliminării sectoarelor slab productive și degrevării celor care pot să aducă rapid creșterea economică.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »