Eurostat: România – cea mai severă discrepanță între generații pe piața muncii

De Marin Pana | 5.5.2014 .

În pofida creșterii economice de top în UE, șomajul consemnat de Eurostat pentru România la finele primului trimestru s-a menținut la același nivel ca și în urmă cu un an, respectiv 7,2%. De reținut că rata șomajului a scăzut pe parcursul ultimelor 12 luni în 15 state, a rămas constantă în trei ( în afară de noi, la campionii ocupării, austriecii, cu 4,9% și la cei mai apropiați de media europeană, francezii, cu 10,4%) și a urcat în zece state.

La o abordare superficială, s-ar părea că stăm destul de bine, plasați în ultima treime a clasamentului ratelor de șomaj calculate potrivit normelor internaționale BIM ( pentru comparbilitate, și ajustate sezonier). Cu vecini de pluton precum Olanda sau Marea Britanie și ușor peste Cehia sau Danemarca, nu am avea motive de îngrijorare.

La o abordare superficială. Căci specificitatea României , așa cum vom vedea mai jos, e îngrijorătoare de-a binelea.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din păcate, dacă per total ne situăm conforabil sub media UE și media Zonei Euro, la exprimarea aceluiași indicator-cheie pentru piața muncii în rândul tinerilor depășim mediile menționate și ne ducem spre prima treime a clasamentului alcătuit după nivelul șomajului. Ceea ce sugerează un rezultat la nivel național compus dintr-o ocupare ”germană” pe segmentul de vârstă mijlocie și una nefast ”europenizată” pe segmentul tânăr.

Cert este că, dacă facem raportul dintre cele două categorii de date furnizate de Eurostat iar ”reușim” să ieșim în evidență pe post de oaie neagră la schimbul de generații pe piața muncii. Cu o valoare de 3,3 rezultată din împărțirea șomajului în rândul tinerilor la șomajul general, ne situăm, de departe peste vecinele regionale Croația (2,8), Polonia (2,7) sau Ungaria (2,6).

Deși se pot invoca problemele altora ( vezi de pildă Suedia cu 2,9 sau Marea Britanie cu 2,8 ), contrastul cu vecina de șomaj general, Olanda, este foarte pronunțat. Cu doar 1,6 la acest raport, ea se înscrie sub pragul de 2 al Zonei Euro, alături de Germania (1,5), Austria (1,9) și, surpriza de pe alt palier, Lituania (1,8).

Singura ”consolare” o constituie situația verilor noștri de gintă latină. Cu o valoare relativă ridicată a șomajului general, Italia reușește contaperformanța de a avea un șomaj în rândul tinerilor încă de 3,4 ori mai mare. Ceea ce spune multe nu doar despre mediul social-economic dar și despre concepțiile asupra cărora ar trebui lucrat.

De remarcat și faptul că statistica europeană ne plasează pe cea de a treia poziție favorabilă, după Germania și Austria, la șomajul în rândul femeilor, cu doar 6,4%. Din păcate, această valoare este afectată de faptul că multe femei românce nu caută de lucru și de aceea, nu figurează în statisticile Eurostat ca șomari BIM. Statistici în care nu excelăm nici la numărul de copii pentru o femeie (1,3 față de media europeană de 1,6), dacă ar fi să căutăm argumente.

Dincolo de clișeul apelului la facilități pentru crearea de noi locuri de muncă, cu precădere pentru tineri, se impune o acțiune de educare continuă și o abordare mai pragmatică a costurilor de oportunitate pentru cei care nu accesează câmpul muncii. Cu reglajele de rigoare în programele de protecție socială, mai puțin universalizate și mai bine țintite pentru situații întemeiate, speciale și temporare.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »