Examenul comisarilor/ Corina Creţu: Suspendarea fondurilor UE pentru lipsa reformelor structurale este ultimul pas dintr-o serie de avertismente

De Anne-Marie Blajan | 1.10.2014 .

UPDATE: Comisia REGI a dat aviz pozitiv Corinei Creţu, informează Mediafax.

Comisarul european Corina Creţu a fost audiată miercuri în comisia REGIO din Parlamentul European, o audiere maraton care a depăşit cu 30 de minute cele trei ore alocate discuţiilor.

Comisarul nominalizat a vorbit despre priorităţile sale în calitate de comisar pentru politici regionale, exprimate în discursul introductiv rostit în limba engleză:

  • să se asigure că politica regională creează creştere economică şi locuri de muncă – iar în acest scop, a spus că trebuie să avem programe operaţionale bune pentru următorii 7 ani, iar statelor membre le-a transmis că perioada 2014-2020 nu va mai fi “business as usual”, ci vor trebui să îşi îndeplinească angajamentele luate
  • existenţa unei administraţii competente în statele membre, de calitate pentru accelerarea aplicării politicii regionale
  • simplificarea birocraţiei şi eliminarea dificultăţilor pentru beneficiari
  • cheltuirea corectă a banilor europeni: “Voi avea zero toleranţă faţă de fraudă”.

Corina Creţu a vorbit mai apoi doar în limba română, răspunzând întrebărilor eurodeputaţilor din comisia de politici regionale. Acestea s-au axat pe mai multe subiecte, care au fost reluate pe parcursul celor trei ore şi jumătate de discuţii.

  • Suspendarea fondurilor UE dacă guvernele statelor naţionale nu respectă condiţionalităţile macroeconomice

Una dintre preocupările parlamentarilor europeni a fost suspendarea fondurilor europene pentru ţările ale căror guverne nu pun în aplicare recomandările specifice de ţară şi cele ale semestrului european, dacă nu fac reforme structurale şi nu se înscriu în parametrii macroeconomici care trebuie respectaţi ca stat membru al UE.

“Condiţiile de macrocondiţionalitate au fost adoptate de PE împreună cu Consiliul, pentru că am învăţat din criza economică faptul că sunt criterii ce stau la baza unor investiţii solide. Suspendarea fondurilor este o măsură excepţională, care nu poate veni ca o surpriză, care vine la capătul unui proces foarte lung, în care statul membru trebuie să facă reforme structurale”, a răspuns Corina Creţu.

Rolul Comisiei Europene nu este de jandarm, a precizat comisarul, ci de a sprijini statele membre. Corina Creţu s-a angajat că se va consulta cu europarlamentarii din comisia REGI de fiecare dată când se va pune problema suspendării fondurilor unui stat membru.

“Vom decide împreună şi vom analiza împreună caracteristicile fiecărui stat membru. Populaţia nu trebuie pedepsită pentru ce nu îndeplinesc guvernele, dar vor fi nenumărate avertizări. Vor fi luni de zile, dacă nu ani, în care ţara respectivă va fi avertizată că trebuie să îndeplinească aceste condiţii. Noi dăm bani pentru aceste reforme structurale”, a afirmat comisarul european.

  • Instrumente şi modalităţi pentru evitarea fraudării banilor europeni

Mai mulţi eurodeputaţi s-au arătat preocupaţi de fraudarea banilor europeni de către statele membre şi au vrut să ştie ce modalităţi de a împiedica fraudele are comisarul european. Unul dintre parlamentarii europeni a fost nemulţumit de răspunsul Corinei Creţu, acuzâbd-o de lipsă de creativitate, însă aceasta a parat rgumentând că nu poate veni cu o nouă legislaţie, în condiţiile în care ea există şi a fost creată în mandatul anterior şi cu contribuţia Parlamentului European, şi este suficient să fie pusă în practică.

“Sigură că mă preocupă această chestiune legată de erori, în general, şi de fraudarea fondurilor europene, în special, dar OLAF şi serviciile Comisiei arată că din totalul activ al fondurilor doar 7% au reprezentat erori şi, din acestea, 1% au fost fraude”, a argumentat Corina Creţu.

Achiziţiile publice au fost principala sursă de erori, consideră comisarul şi tocmai de aceea a insistat pe capacitatea administrativă din statele membre şi pe necesitatea ca experţi europeni să consilieze autorităţile locale pentru a descoperi şi instrumente, şi modalităţi financiare de implementare a programelor din bani europeni.

“De aceea insist pe capacitatea administrativă a statelor membre. Trebuie să fim foarte stricţi. Dar nu e doar Comisia, ci şi OLAF şi Curtea de Audit care vor veghea cum sunt cheltuiţi banii cetăţenilor europeni”, a completat comisarul european.

  • Implicarea tuturor actorilor din societate, a autorităţilor locale la elaborarea acordurilor de parteneriat şi a programelor operaţionale

Când s-a pus problema acordurilor de parteneriat şi a programelor operaţionale, eurodeputaţi eu vrut să ştie cum va asigura Corina Creţu, în calitate de comisar, implicarea tuturor actorilor din societate, de la autorităţi locale la ONG-uri, la formularea obiectivelor şi priorităţilor de finanţat cu bani europeni.

În plus, au existat parlamentari care au pus chiar problema rediscutării acordurilor de parteneriat. Corina Creţu a afirmat că actualul comisar Johannes Hahn şi-a propus ca până la sfârşitul lunii octombrie (încheierea mandatului său) să fie aprobate toate acordurile de parteneriat, în condiţiile în care acum 16 ţări din 28 le au aprobate. Prin urmare, în privinţa acestora nu se mai poate face ceva, a spus comisarul nominalizat.

“În sarcina noastră va fi să dezbatem programele operaţionale, care pun în practică acordurile de parteneriat”, a arătat Corina Creţu, pronuntându-se pentru calitatea acestora.

Iar o condiţie pentru aprobarea lor va fi, potrivit noului comisar, consultarea tuturor părţilor implicate şi interesate în elaborarea acestor programe.

În plus, Corina Creţu consideră că statele membre trebuie să atragă mai mult sectorul privat în proiecte europene. Comisia va încuraja caţările UE să aibă posibilitatea de a include fonduri private în procentul lor de cofinanţare.

Crearea de macroregiuni, extinderea UE, prelungirea perioadei de cheltuire a banilor europeni

Întrebată despre necesitatea unei strategii europene pentru zona Carpaţilor, Corina Creţţu a vorbit despre macroregiuni şi despre succesul unor existente deja: cea baltică sau a Dunării. Însă, a subliniat ea, Comisia nu poate fi decât un facilitator al constituirii acestora, iniţiativa trebuie să o aibă statele membre. Prin urmare, s-a declarat în favoarea macroregiunilor, însă fără implicarea statelor membre ele nu pot apărea, a afirmat comisarul.

Corina Creţu nu a reuşit să convingă reprezentanţii grupului PPE cu răspunsul său referitor la plata, de către Comisia Europeană, a facturilor restante către statele membre. A recunoscut că valoarea lor se cumulează şi devine tot mai mare, restanţele la nivelul anului trecut erau de 23 de miliarde de euro, şi a promis că va discuta cu colegii ei din Comisie.

A dat probabil singurul răspuns posibil în acest moment. Comisarul a adăugat că nu poţi cere statelor membre să plătească în timp beneficiarilor, în condiţiile în care chiar Comisia are restanţe faţă de ele.

Referitor la prelungirea perioadei de cheltuire a banilor europeni din alocarea curentă, nu a dat un răspuns ferm. Corina Creţu a spus că sunt ţări în care rata de absorbţie este sub 50% şi crede că aceste ţări trebuie ajutate să cheltuiască cât mai mult din banii alocaţi. A fost ocazia de a insista asupra calităţii administraţiei din statele membre, argumentând că ea trebuie îmbunătăăţită, întrucât bani eu existat, însă ei rămân necheltuiţi.

Atmosfera de la audiere

Corina Creţu a avut un început ezitant la audiere, dar pe parcurs a reuşit să intre în discursul pregătit. A răspuns standard, corect, dovadă a însuşirii pregătirii făcute cu experţii DG Regio. A subliniat în foarte multe rânduri faptul că ea însăşi a fost opt ani membru al Parlamentului European şi că va căuta întotdeauna parteneriatul şi colagorarea cu eurodeputaţii.

Parlamentarii nu au avut o atitudine ostilă faţă de comisarul român, au tratat-o mai degrabă ca pe un partener pe o politică foarte criticată, în general, al cărei buget a trebuit apărat, în ciuda reducerii care i s-a aplicat.

Declaraţiile de după audiere

Întrebată de jurnalişti, după audiere, care a fost cea mai grea întrebare, Corina Creţu a ezitat să dea un răspuns precis, spunând că a fost un schimb de opinie util, care a atins toate chestiunile importante ale politicii de care va fi responsabilă.

A refuzat să se refere la măsura guvernului român de a tăia, la rectificarea bugetară, aproape un miliard de euro din fondurile de cofinanţare a proiectelor europene.

“Nu sunt aici ca să judec guverne, nu sunt comisar european să judec guverne, sunt aici să ajut ţările şi fiecare guvern să ia măsurile pe care le consideră potrivite”, a răspuns Corina Creţu.

Citiţi şi:

Noul ”guvern european”: Portofoliul, puterea și bugetele gestionate de Corina Creţu. Organizarea și influențele informale din Comisie

Drumul de la nominalizare la funcția de comisar european: culise și cutume. Și miza

Comisia Juncker – pe ultima sută de metri spre votul de joi al plenului PE. Ultimii doi comisari audiaţi au primit avizul comisiilor

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Conflict între Președinție și Guvernul PSD-ALDE pe tema mutării Ambasadei României din Israel. Miza lui Liviu Dragnea

Președintele Klaus Iohannis nu a fost informat sau consultat în prealabil în legătură cu subiectul mutării Ambasadei României din Israel la Ierusalim, anunță un comunicat […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

SUA, Franța și Marea Britanie au bombardat ținte în Siria

UPDATE: Conferință de presă la Pentagon, unde s-a declarat Misiune îndeplinită – cele 105 rachete lansate de aliați și-au atins țintele și, deocamdată, nu se cunoaște […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Vremuri grele în relațiile UE – ecoul alegerilor din Ungaria după victoria lui Viktor Orban

Cancelarul german Angela Merkel l-a felicitat pe premierul maghiar Viktor Orbán, „așa cum este obiceiul, după alegeri în Uniunea Europeană”, potrivit lui Steffen Seibert, purtătorul […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Front comun: ”Prima utilizare ofensivă a unui agent neurotoxic în Europa după al Doilea Război Mondial” – SUA, Franța, Germania și Marea Britanie, comunicat comun

Liderii Franţei, Germaniei, Statelor Unite şi Regatului Unit afirmă joi, într-un comunicat comun, că responsabilitatea atacului cu neurotoxină de la Salisbury, pe 4 martie, împotriva […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România declară oficial criza imunoglobulunei și cere ajutorul UE

România a cerut luni seara activarea mecanismului european de protecție civilă, pentru a procura din statele membre imunoglobulina necesară supraviețuirii a mii de bonavi. Activarea acestui […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »

Dosarul standardelor duble: Comisia Europeană lansează o campanie de testare a alimentelor din 16 state

Comisia Europeană va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare din 16 ţări ale Uniunii Europene, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea […] ... 
Citeste mai departe »

Reforma sistemului european de azil pe agenda miniștrilor de Interne ai UE

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE s-au reunit joi la Sofia pentru a discuta din nou despre reforma sistemului europan al azilului, proiect blocat […] ... 
Citeste mai departe »