Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

De Adrian N Ionescu | 15.4.2018 .

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%.

Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de procent (2 puncte de bază, bps) decât al titlurilor maghiare.

Împrumuturile guvernamentale românești pe termen lung erau cu doar cu 7 bps mai scumpe decât cele poloneze.

Aprilie 2018: costul finanțării prin titluri pe 10 ani ale guvernului român a urcat la 4,61% – adică aproape că s-a dublat față de cel al guvernului maghiar, care a scăzut până la 2,44%, potrivit celor mai recente date ale Erste Group Research (EGR).

O evoluție remarcabilă au avut și titlurile bulgare pe 10 ani, al căror randament a scăzut de la 2,55% în 2016, la 1,19% în prezent. 

Polonia, ca și România se împrumută mai scump decât în septembrie 2016, dar creșterea randamentului titlurilor poloneze s-a oprit la 3,07%.

Mai rău: acum România, țara cu cea mai mare creștere economică din  UE, se împrumută acum cel mai scump din regiuneîn vreme ce în septembrie 2016 doar guvernele Serbiei și Croației erau mai prost cotate pe piețele financiare.
Și am ajuns în această situație în numai un an și jumătate.

Iată care este comparația cu randamentele (în %) de acum trei ani:

Costul finanțării guvernamentale a scăzut în Bulgaria, aflată sub rigorile unui consiliu monetar sever, și în Ungaria, care reușește să atragă investiții străine în ciuda mesajelor politice „iliberale”.

Creșterile din Polonia și Cehia sunt de departe mai puțin amenințătoare decât cea din  România.

Evoluţia dezechilibrelor

Evoluția divergentă a costurilor de finanțare românești față de ale celorlalte țări din regiune este expresia diferențelor dintre (dez)echilibrele macroeconomice și mai ales ale deficitelor de cont curent, comerciale și bugetare.

Încă de acum trei ani, guvernul român plănuia relaxarea fiscală ce avea să-și atingă apogeul în 2017.

(Citiți și: ”Deficitul din comerțul exterior, concentrat pe 7 țări. Ungaria figurează pe locul doi, imediat după China”)

„Relaxarea fiscală amplă – prea mult și prea bun poate dăuna”, titra BCR un raport din 23 aprilie 2015.

Guvernul decisese atunci , „după o promovare intensă timp de o lună de zile” să devanseze startul unui „plan amplu de măsuri de relaxare fiscală pe patru ani, care urma să fie lansat în 2016”, anunțând la începutul lunii aprilie 2015 reducerea cotei TVA la toate produsele alimentare la 9% de la 24%.

Relaxarea părea încurajată de o prognoză de inflaţie de 0,1% pentru acel an (media anului 2015 avea să fie -0,6%), dar aceasta era mai degrabă efectul amenințării deflaţioniste din mai toată lumea şi a politicii de relaxare monetară (a „banilor gratis”), exportată de SUA şi Zona Euro.

Mai ales sub imperiul mediului extern, rata de politică monetară a BNR abia fusese coborâtă la 2% și peste o lună avea să atingă minimul istoric de 1,75%.

Deficitul de cont curent al României a fost de numai 1,1% din PIB în 2015, deficitul bugetar de numai 0,7%, iar datoria publică avea cea mai mică pondere în PIB din regiune, de 38,4%.

Iată detaliile:

Încă de acum doi ani, analiştii Erste Group Research (EGR) avertizau că deficitul de cont curent urma să crească cu până la un procent din PIB, dacă „relaxarea monetară scapă de sub control”.

Şi, se ştie, relaxarea fiscală a devenit o „revoluţie”, pe ale cărei efecte, cuplate cu efectele majorărilor salariale, guvernul nu mai ştie cum să le amelioreze cu ordonanţe, una mai urgentă decât alta.

Deficitul de cont curent aproape că s-a triplat.

Tabloul lunii aprilie 2018 este următorul:


Marile discrepanțe dintre (dez)echilibrele românești și cele din regiune au fost de altfel sesizate în chiar raportul administratorilor BNR prezentat unei comisii senatoriale, la sfârșitul luni trecute.

(Citiți și: Nu vă mai comparați cu Polonia și Ungaria / Raport al BNR în Senat, boicotat de PSD: Nu vă jucați cu politica fiscală, nu așteptați totul de la politica monetară. Reacția lui Liviu Dragnea)

Cu numai două zile înainte de raportul BNR dintr-o comisie senatorială, cursdeguvernare.ro cita datele EGR care remarcau discordanțele contului curent:

  • Cehia, Ungaria și Croația sunt creditate cu excedente de cont curent (+0,9%, +2,4% și +2,6%), pe primul trimestru 2018
  • România cu cea mai mare rată din regiune a deficitului de cont curent în 2018, după cel al Serbiei (- 4,1% din PIB, față de -5,3% în Serbia).

Acum, în România ameninţarea unui maxim de inflaţie de 5% înrăutăţeşte perspectivele investitorilor, care sunt dispuţi să dea bani mai puţin, respectiv la dobânzi mai mari guvernului român.

Aproape toată lumea a fost surprinsă că BNR a amânat creşterea dobânzii de referinţă,în vreme ce în Polonia prima majorare ar putea fi luată abia în 2019, căci inflaţia este scăzută.

În schimb, Polonia. Ungaria și Cehia au surprins cu o scădere a inflației în martie, potrivit Capital Economics:

  • Scăderea inflației a fost cea mai mare în Polonia, unde „a plonjat de la 2,5% an / an în noiembrie la 1,3% în cursul lunii trecute”.
  • În Cehia a scăzut de la 2,8% în octombrie la 1,6% an / an în luna februarie.
  • „Inflația maghiară s-a atenuat de la 2,6% în luna august până la 1,9% în februarie”.

„Datele ratelor mici de inflație au survenit în ciuda situației etapa matură a ciclului economic din regiune”, iar analiștii citați le pun pe seama unor scăderi conjucturale mai ales la prețurile la alimente și combustibili.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

România revine pe ultimul loc din UE ca procent din PIB alocat Cercetării

Investițiile UE în cercetare și dezvoltare (R&D) au ajuns în 2017 la 2,07% din PIB cumulat al celor 28 de state membre, adică 320 de […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cele 5 noi norme UE, valabile de la 01 ianuarie, împotriva optimizărilor fiscale ale multinaționalelor

De la 1 ianuarie 2019, toate statele membre aplică cinci măsuri antiabuz cu caracter juridic obligatoriu, care vizează principalele forme de evitare a obligațiilor fiscale […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România, ultima din UE la protecţie socială, dar pe locul cinci la ponderea cheltuielilor cu pensiile

România figurează pe ultimul loc între statele UE la ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB, conform datelor publicate de Eurostat. Cu doar 14,6%, ne-am plasat sub […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2018 după primele 9 luni: 4,2%. Tabloul sintetic al economiei

Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020

România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »

Date oficiale: România a ignorat total fondurile UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Comisarul european Corina Crețu a publicat miercuri un grafic al modului în care statele membre au accesat fondurile pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor- din […] ... 
Citeste mai departe »

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »