Fiscalitatea, ca instrument de politică economică. Studiu de caz: SUA

De Marin Pana | 29.1.2012 .

În anul fiscal 2010, aproape 52 milioane de contribuabili americani au primit cecuri de rambursare din partea Fiscului. Suma medie a fost de 3.082 dolari, faţă de 2.683 dolari în anul precedent, ceea ce înseamnă că statul a beneficiat de un împrumut fără dobândă de aproape 160 miliarde dolari.

Un automobil vechi donat în scopuri caritabile dă dreptul celui care face această donaţie la o deducere pe măsura valorii de piaţă a autoturismului sau a contravalorii obţinute de organizaţia de caritate din vânzarea acestuia.

Pierderile de capital rezultate din vânzarea unor stocuri de acţiuni sub valoarea de achiziţie pot fi deduse din venitul realizat în anumite limite. Astfel, impozitul de achitat va fi diminuat în cadrul tranşei de impozitare cu nivelul cel mai mare.

Printre posibilităţile de deducere se mai numără 50% din banii investiţi pentru o viitoare pensie la ieşirea din activitate ( în limita a 2.000 dolari), cheltuielile pentru refinanţarea unor împrumuturi mai vechi, cheltuielile pentru sănătate care depăşesc 7,5% din venitul brut ajustat, cheltuielile pentru cărţi de specialitate la un educator în limita a 250 dolari, cheltuielile pentru educaţie la venituri sub 65.000 doari pe an, în limita a 4.000 dolari, 30% din cheltuielile pentru reducerea consumului de energie ( în limite diverse, funcţie de destinaţie şi materiale ) şi chiar hainele donate la Armata Salvării, dacă există o chitanţă în acest sens. Lista completă a posibilităţilor de deducere poate fi obţinută de pe site-ul IRS ( Internal Revenue Service, respectiv Fiscul american).

Taxa minimă alternativă (abreviată AMT în limba engleză) este un sistem de taxare alternativ introdus în 1969 care urmărea să aducă contribuţiile plătitorilor de taxe bogaţi la niveluri rezonabile, mai aproape de capacitatea lor reală de plată.

Cu timpul, tot mai mulţi americani din clasa de mijloc au intrat sub incidenţa AMT şi nu au mai putut beneficia de o serie de deduceri cu care erau obişnuiţi. Acest fenomen s-a produs mai cu seamă în state cu fiscalitate ridicată, precum New York şi California.

Impozitarea progresivă descurajează căsătoriile

Impozitarea progresivă descurajează căsătoriile între persoane cu venituri similare. De exemplu, dacă două persoane care au locuit împreună în 2011 au fiecare venituri taxabile de 83.600 dolari pe an, ele vor plăti câte 17.025 dolari, adică un total de 34.050 dolari.

Împreună, vor avea un venit taxabil de 167.200 dolari, ceea ce va duce la un impozit de 34.886 dolari. Asta înseamnă 836 dolari „penalizare” de căsătorie, iar explicaţia constă în deplasarea veniturilor celui de-al doilea contribuabil în zona unei impozitări sporite.

La venituri crescute, „penalităţile” cresc considerabil. Două persoane cu câte 379.150 dolari fiecare, plătesc câte 110.016,50 dolari de căciulă dar însurate sunt impozitate la nivelul de 235.277 dolari. Asta înseamnă un minus de 15.244 dolari pe an.

Dacă, însă, există diferenţe mari de venituri între soţi sau copii care să beneficieze de deduceri suplimentare, atunci apar o serie de avantaje la impozitare şi se vorbeşte de bonus în loc de penalităţi de căsătorie.

Am prezentat toate aceste exemple pentru a ilustra cum o adevărată politică fiscală poate favoriza sau descuraja anumite tipuri de comportamente de consum. Deşi complicat, sistemul de deduceri şi stimulente fiscale joacă un rol important în păstrarea echilibrelor economice.

Prin contrast, păstrată la minim de reglementări mai mult din motive de comoditate pentru Fisc decât din teama de a nu putea implementa sisteme moderne de taxare, fiscalitatea românească joacă un rol redus şi slab diferenţiat. De menţionat că între cota aşa-zis unică de impozitare şi deduceri nu există nici o contradicţie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România pierde un indicator important pentru aderarea la Zona Euro. Explicaţia diferenţei ( mărite ) între IPC şi IAPC

România a înregistrat la finele anului 2017 o inflaţie anuală de 2,6%, potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru toate statele membre. Ne plasăm, astfel, pe […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Deloitte: Va mai arăta piața serviciilor financiare așa cum o știm după PSD2?

Directiva privind serviciile de plată PSD 2 (Payment Services Directive), o inițiativă-cheie a Uniunii Europene menită să faciliteze inovația și concurența prin deschiderea sectorului bancar […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Aparatura medicală pentru terapia cancerului: România – locul 27 în UE, Bulgaria – locul 10

România mai bifează în statistica europeană un ultim loc între statele UE la un indicator sec, care arată preocuparea faţă de sănătate şi „grija faţă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Problema (mare) a României la protecția socială: locul 28 în UE la alocare, locul 4 la partea care revine pensionarilor

România a mai bifat un ultim loc în cadrul UE – chiar și la ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB, conform datelor publicate la […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Donald Trump anunță că SUA vor recunoaște Ierusalim drept capitală a statului Israel

Donald Trump ignoră covârșitoarea  opoziție mondială și anunță că este momentul ca Statele Unite să  recunoască Ierusalim drept capitală a statului Israel. În prezent, 86 […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »