Fiscalitatea, ca instrument de politică economică. Studiu de caz: SUA

De Marin Pana | 29.1.2012 .

În anul fiscal 2010, aproape 52 milioane de contribuabili americani au primit cecuri de rambursare din partea Fiscului. Suma medie a fost de 3.082 dolari, faţă de 2.683 dolari în anul precedent, ceea ce înseamnă că statul a beneficiat de un împrumut fără dobândă de aproape 160 miliarde dolari.

Un automobil vechi donat în scopuri caritabile dă dreptul celui care face această donaţie la o deducere pe măsura valorii de piaţă a autoturismului sau a contravalorii obţinute de organizaţia de caritate din vânzarea acestuia.

Pierderile de capital rezultate din vânzarea unor stocuri de acţiuni sub valoarea de achiziţie pot fi deduse din venitul realizat în anumite limite. Astfel, impozitul de achitat va fi diminuat în cadrul tranşei de impozitare cu nivelul cel mai mare.

Printre posibilităţile de deducere se mai numără 50% din banii investiţi pentru o viitoare pensie la ieşirea din activitate ( în limita a 2.000 dolari), cheltuielile pentru refinanţarea unor împrumuturi mai vechi, cheltuielile pentru sănătate care depăşesc 7,5% din venitul brut ajustat, cheltuielile pentru cărţi de specialitate la un educator în limita a 250 dolari, cheltuielile pentru educaţie la venituri sub 65.000 doari pe an, în limita a 4.000 dolari, 30% din cheltuielile pentru reducerea consumului de energie ( în limite diverse, funcţie de destinaţie şi materiale ) şi chiar hainele donate la Armata Salvării, dacă există o chitanţă în acest sens. Lista completă a posibilităţilor de deducere poate fi obţinută de pe site-ul IRS ( Internal Revenue Service, respectiv Fiscul american).

Taxa minimă alternativă (abreviată AMT în limba engleză) este un sistem de taxare alternativ introdus în 1969 care urmărea să aducă contribuţiile plătitorilor de taxe bogaţi la niveluri rezonabile, mai aproape de capacitatea lor reală de plată.

Cu timpul, tot mai mulţi americani din clasa de mijloc au intrat sub incidenţa AMT şi nu au mai putut beneficia de o serie de deduceri cu care erau obişnuiţi. Acest fenomen s-a produs mai cu seamă în state cu fiscalitate ridicată, precum New York şi California.

Impozitarea progresivă descurajează căsătoriile

Impozitarea progresivă descurajează căsătoriile între persoane cu venituri similare. De exemplu, dacă două persoane care au locuit împreună în 2011 au fiecare venituri taxabile de 83.600 dolari pe an, ele vor plăti câte 17.025 dolari, adică un total de 34.050 dolari.

Împreună, vor avea un venit taxabil de 167.200 dolari, ceea ce va duce la un impozit de 34.886 dolari. Asta înseamnă 836 dolari „penalizare” de căsătorie, iar explicaţia constă în deplasarea veniturilor celui de-al doilea contribuabil în zona unei impozitări sporite.

La venituri crescute, „penalităţile” cresc considerabil. Două persoane cu câte 379.150 dolari fiecare, plătesc câte 110.016,50 dolari de căciulă dar însurate sunt impozitate la nivelul de 235.277 dolari. Asta înseamnă un minus de 15.244 dolari pe an.

Dacă, însă, există diferenţe mari de venituri între soţi sau copii care să beneficieze de deduceri suplimentare, atunci apar o serie de avantaje la impozitare şi se vorbeşte de bonus în loc de penalităţi de căsătorie.

Am prezentat toate aceste exemple pentru a ilustra cum o adevărată politică fiscală poate favoriza sau descuraja anumite tipuri de comportamente de consum. Deşi complicat, sistemul de deduceri şi stimulente fiscale joacă un rol important în păstrarea echilibrelor economice.

Prin contrast, păstrată la minim de reglementări mai mult din motive de comoditate pentru Fisc decât din teama de a nu putea implementa sisteme moderne de taxare, fiscalitatea românească joacă un rol redus şi slab diferenţiat. De menţionat că între cota aşa-zis unică de impozitare şi deduceri nu există nici o contradicţie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”. Tradus în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »