FMI: Vremuri grele pentru economiile din estul UE. Convergența Est – Vest încetinește / Crește pericolul involuției reformelor

De Victor Bratu | 11.7.2017 .

Europa Emergentă se confruntă cu un stres economic în creştere, care riscă să anuleze o parte din progresele politice din ultimele decenii, potrivit lui Poul Thomsen, șeful Departamentului European al Fondului Monetar Internațional (FMI), citat de Reuters.

Riscul este  până într-atât de mare încât unele guverne din regiune au început chiar să pună sub semnul întrebării avantajele integrării europene.

Potenţialul de creştere economică a Europei Centrale şi de Est s-a înjumătăţit în ultimul deceniu, iar plecarea peste hotare a muncitorilor calificaţi este o problemă din ce în ce mai gravă, potrivit declarațiilor de marți ale oficialului FMI.

Într-o Europă care s-a confruntat cu un deceniu de crize şi probleme economice, procesul de convergenţă dintre ţările din Vest şi cele din Est a încetinit sau chiar s-a oprit. Faptul a generat dubii privind validitatea unor reforme politice şi economice aspre, respectiv privind beneficiile acestora.

„Acesta este un semnal de alarmă pentru noi toţi, ca să nu ne amăgim că progresele instituţionale sau în domeniul guvernanţei sunt inevitabile; să nu credem că astfel de progrese sunt de neoprit și ar avea o evoluţie constantă. Nu este aşa”, a spus Poul Thomsen.

Oficialul FMI crede că este puțin probabil să se mai repete sprijinul excepţional, oferit de creşterea economică globală, de care a beneficiat regiunea Europei Centrale şi de Est în perioada imediată de după ieşirea din comunism.

„Pe măsură ce înaintezi, obstacolele vor deveni şi mai puternice”, a adăugat economistul danez, citat de Ruters. Poul Thomsen a condus programele de asistenţă ale FMI în ţări precum Grecia şi Portugalia.

Tendinţa este amplificată de exodul muncitorilor calificaţi spre Europa Occidentală. FMI estimează că 20 de milioane de persoane au plecat din Europa Centrală şi de Est în ultimele decenii, adică 5-6% din populaţia regiunii.

Jumătate din companiile din Ungaria şi un sfert din cele din Polonia declară că lipsa de muncitori le limitează producţia şi investiţiile. Fără să fie nominalizată, România se confruntă cu aceeaşi problemă a exodului de competenţe.

Tensiuni în UE

Contextul economic a stimulat creşterea tensiunilor politice dintre guvernele unor state membre UE din Europa Centrală şi de Est şi Comisia Europeană.

Bruxelles-ul este nemulţumit de problemele care ţin de statul de drept în Polonia şi de politicile Ungariei în domeniul refugiaţilor, printre altele.

Dezamăgirile din ultimul deceniu ar putea îndemna unele state să inverseze reformele politice şi instituţionale destinate consolidării democraţiei şi sprijinirii creşterii economice pe termen lung.

„Unele dintre amenințările de inversare a tendinței de guvernanță sunt evidente în cele mai avansate țări din regiune. Acesta este în mod clar un domeniu de care FMI este precoupat: independenţa băncilor centrale. În mai multe ţări, independenţa băncilor centrale este în pericol”, a mai spus Poul Thomsen, citat de Reuters.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Eurobarometru / Susținerea pentru uniunea economică și monetară este la cel mai înalt nivel

La fel ca în sondajele precedente, încrederea românilor în UE este mult peste media blocului comunitar – 52% din români au încredere în instituțiile europene, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Comisia schimbă regulile în agricultură: Plățile directe vor fi plafonate la 100.000 euro pe fermă

Comisia Europeană a prezentat principiile Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul exercițiu bugetar (2021 – 2027). Potrivit acestora, banii vor fi distribuiți cu precădere către fermele […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”. Tradus în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »