Grupul Vișegrad pregătește propriul Plan B: Excluderea Greciei din Schengen și ridicare de garduri la granițele acesteia cu Bulgaria și Macedonia

De Mariana Bechir | 16.2.2016 .

visegrad 4 plus 2La 25 de ani de la înființarea grupului V4 (grupul de la Vișegrad – Slovacia, Cehia, Polonia și Ungaria), cele patru state membre au convenit luni un back-up pentru eventualitatea că Atena nu va reuși, în continuare, să-și controleze granițele.

Este un plan pe care cele patru țări îl vor susține la Consiliul European din 18 și 19 februarie – suspendarea Greciei din spațiul Schengen și consolidarea granițelor elene cu Macedonia și Bulgaria, pentru a bloca acolo tranzitul imigranților din Orientul Mijlociu.

La mini-summitul V4 au participat, de altfel, și Gjorge Ivanov – președintele Macedoniei, și Boyko Borissov – premierul Bulgariei.

Aceste două țări ar putea juca rolul de barieră principală pentru a împiedica intrarea refugiaților în Schengen, dacă Atena nu-și va rezolva rapid problemele de la frontieră și nu va accepta ca acestea să fie păzite de grăniceri din state membre, iar Turcia nu-și va onora obligațiile asumate prin acordul semnat cu Bruxelles-ul.

harta grecia macedonia

„Este important ca Grecia să-și respecte obligațiile ce decurg din calitatea sa de membru al spațiului Schengen. În cazul în care un alt val de migrație va avea loc în această primăvară, trebuie să fim gata să ajutăm să-și protejeze granițele nu doar Grecia, ci și Macedonia, Bulgaria și alte țări de pe ruta balcanică (…) V4 va face tot posibilul pentru ca fluxul de imigranți să fie redus semnificativ, astfel încât Europa să recâștige controlul asupra fronierelor externe”, a declarat luni premierul ceh Bohuslav Sobotka.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat că politica de migrație a UE a eșuat și a spus că țara sa este dispusă să ofere “resurse materiale și pentru țările care doresc să construiască o linie de apărare în sudul Ungariei.”

De asemenea, premierul slovac, Robert Fico, a anunțat că pune la dispoziție 300 de polițiști și grăniceri în cazul în care Grecia nu reușește să-și protejeze granița.

Bulgaria face un pas înapoi

Deși premierul Borissov a participat la Praga, la reuniunea V4, el a contactat-o pe Angela Merkel ca să-i comunice acest lucru, iar luni, după mini-summit, a declarat: “Noi ne-am bucurat să înlăturăm gardul cu Grecia și nu dorim să construim unul nou, pentru că nu este nici europen, nici democratic” (în timpul comunismului exista un gard la granița dintre cele două țări).

Sofia, elevul cu cele mai proaste rezultate din toată Uniunea, are prea multe probleme pentru a declanșa noi critici din partea Bruxelles-ului, mai ales că nu a trecut decât o lună de la ultimul raport MCV, care constata prea puține progrese pe segmentul justiție în Bulgaria.

Mai mult, ultimul lucru pe care și l-ar dori Sofia ar fi să supere Germania, iar cancelarul Angela Merkel a avertizat deja Europa de Est și Centrală că se joacă cu focul promovând o poziție separată în problema migrației și a Greciei.

Vișegrad vs Germania și Grecia. Franța alunecă tot mai departe de Berlin

schengen suspendari excluderi

Noile clarificări de poziție ce se fac doar câteva zile înainte de summitul de la Bruxelles, par să configureze pentru Consiliul European două tabere și noi apropieri, toate în funcție de soluția gândită la criza refugiațialor.

V4 pare să-și fi fixat clar adversarii: Germania și Grecia, ambele considerate cauze principale ale crizei pe care o traversează Uniunea. Germania este cea care i-a „invitat” pe refugiați în Europa, promovând o politică a porților deschise, iar Grecia este vinovată că nu poate controla sosirile pe continent.

refugiati merkelÎn opinia V4, Angela Merkel este tot mai izolată în această chestiune, iar declarația premierului francez manuel Valls, care spunea că Parisul nu va susține un mecanism permanent de relocare a refugiaților, pare să confirme acest lucru.

Germania a avertizat luni că orice mișcare în sensul izolării Greciei  de restul Europei ar putea “otrăvi dezbaterea europeană”, iar Angela Merkel a declarat că salvarea spațiului Schengen va fi una dintre prioritățile sale.

Vicecancelarul Sigmar Gabriel scria, tot luni, în Frankfurter Allgemeine Zeitung: “Nu poți redefini granițele Europei și expulza statele afectate”.

Președintele Consiliul European, Donald Tusk, a declarat și el, marți, că excluderea Greciei din Schengen nu va rezolva niciuna dintre problemele Europei.

Mesajul viza statele din Vișegrad, dar și alte țări membre, occidentale, care și-au exprimat această dorință.

Pe de altă parte, problema migrației a apropiat într-adevăr Atena și Berlinul, lucru neașteptat după resentimentele acumulate în timpul discuțiilor privind Grexitul.

Noul plan al Angelei Merkel

mutti s malaise
The Economist

Exact în ziua în care V4 se reunea la Praga, în presă apăreau informații despre noul plan al Angelei Merkel pentru stoparea crizei refugiaților, plan în care Turcia și Grecia sunt principalii actori în blocarea fluxului.

Potrivit unui draft cu propuneri, Turcia ar trebui să-i oprească pe imigranți pe teritoriul său, iat, la schimb, în afara celor trei miliarde de euro, statele UE ar trebui să preia din această țară, în cote fixe, un anumit număr de migranți anual.

Dacă numărul intrărilor va depăși plafonul stabilit de UE, atunci nu va mai prelua nimic din Turcia, iar Grecia va returna în Turcia imigranții, potrivit detaliilor apărute în presa germană.

La Bruxelles, în marja summitului Consiliului European, premierul elen Alexis Tsipras va avea o întâlnire separată cu Angela Merkel și omologul său turc Ahmet Davutoglu.

De asemenea, prim-ministrul elen va discuta separat și cu liderii U11 (Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovenia şi Slovecia) și Ahmet Davutoglu.

Premierul elen se duce la Bruxelles cu o parte din teme făcute: patru din cele cinci hot spoturi aproape terminate (Lesvos, Chios, Samos și Leros) și cele două centre de traznit aproape finalizate – Schisto în Atena și Diavata în Thessaloniki, potrivit Kathimerini.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Aderarea pe termen mediu la Zona Euro – singurul obiectiv care poate limita derapajele din economie

Păstrarea monedei naţionale în regim de curs cu flotare controlată constituie o posibilitate de optimizare a creşterii economice durabile spre apropierea de Occident dar nu […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradox românesc! Creştere economică record din scăderi pe sectoarele de bază

Potrivit unui comunicat al Eurostat din 17 noiembrie 2017, România figurează pe luna septembrie a anului curent în fruntea statelor care au înregistrat cele mai mari […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Salariile românești și taxarea lor: o comparație cu statele OECD. Topul pe sectoare de activitate

Câștigul salarial mediu net pe 2016 a fost de 2.046 lei ( echivalentul a 456 euro) pe lună, potrivit datelor prelucrate de INS. Acest indicator esential […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Prioritățile imediate ale UE: securitate, protecție socială, prosperitate, diplomație externă

Liderii celor 27 de state membre ale UE reuniți sâmbătă la Roma (Marea Britanie nu a participat din cauză că în doar 4 zile urmează […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Totul despre negocierile Brexit, în cifre: 21 de rapoarte UE – cea mai completă colecție de date privind complexitatea negocierilor

O ”gaură neagră” de 10 miliarde euro în bugetul UE, peste 20.000 de acte normative, 1.800 de britanici aflați pe statele de plată ale UE […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »