Începe Summitul de la Bratislava: Ce se poate discuta din strategia post-Brexit, fără Brexit

De Iulian Soare | 1.9.2016 .

Liderii UE se pregătesc pentru reuniunea de vineri de la Bratislava, acolo unde vor dezbate, de manieră informală, viitorul Uniunii. Viitor care este neclar din cauza incertitudinilor legate de Brexit suprapuse pe ascensiunea dramatică a extremismului și populismului.

Problemă relativ nouă: ”motorul european” nu poate fi supraturat – anul viitor, și Germania și Franța au alegeri interne.

Întâlnirea de la Bratislava a fost precedată, în ultimele săptămâni, de întâlniri ale șefilor de state sau guverne cu cancelarul Angela Merkel – la o astfel de întâlnire participând și președintele Klaus Iohannis, alături de premierii Belgiei și Luxemburgului.

O întâlnire pentru reflecții: strategia post-Brexit nu poate fi discutată fără Brexit

Dacă Germania și Franța se află între ciocanul problemelor europene și nicovala alegerilor interne, de la Bruxelles, acolo unde alegerile sunt încă departe, lucrurile par clare.

Donald Tusk, președinte al Consiliului European, speră să readucă încrederea în proiectul european prin atragerea celor 27 de lideri în jurul unei agende precise: un management ferm al crizei migrației, cooperare strânsă în ceea ce privește securitatea internă și externă a Europei și acțiuni, neclare deocamdată, pentru revitalizare economică.

Jean Claude Junker, președinte al Comisiei Europene, și-a exprimat intențiile miercuri, în discursul rostit la Strasbourg- cooperare în materie de securitate colectivă, cu un accent pe nevoia constituirii armatei unice, dimensiunea economică părând să fie rezolvată de dublarea Planului de Investiții și de ideea extinderii rețelelor de Internet în Europa.

Liderii europeni au și ei propria agenda și propriile propuneri de formulat la Bratislava.

(Citiți și: 12 idei pentru salvarea Uniunii: Primul summit UE la care se analizează, oficial, consecințele Brexit)

Problema: sunt conturate multe direcții de acțiune, iar părerile sunt împărțite.

În plus, absența de la discuții a Marii Britanii aduce acestui summit o serie de limitări: nimic din cea ce se va discuta nu poate fi concretizat, pus pe hârtie sau impus Regatului Unit, deocamdată membru al UE.

Cert este că, după primul anunț legat de organizarea summit-ului de la Bratislava, publicația Politico remarcă faptul că oficialii de la Bruxelles ”muncesc din greu să coboare ștacheta așteptărilor”, transmițând constant că Bratislava marchează de fapt ”momentul european de reflexie post-Brexit”, care probabil va continua și la reuniunile din octombrie și decembrie, de la Bruxelles.

Necunoscuta de peste Canalul Mânecii

Impasul are toate șansele să fie unul de durată. În Marea Britanie sunt controverse legate de proceduri: poate sau nu Guvernul să înceapă demersurile formale legate de ieșirea din UE fără o aprobare a Camerei Lorzilor?

Fost președint al Consiliului European, Herman Van Rompuy prevede că nicio negociere serioasă nu poate avea loc între Marea Britanie și UE mai devreme de 12 luni. În cadrul unui interviu acordat BBC, Van Rompuy a afirmat că aceste negocieri vor fi practic blocate până în septembrie 2017, dată la care vor fi organizate alegerile generale în Germania.

Oricum, spune fostul președinte, chiar dacă UE și-a anunțat șeful echipei de negociatori, trebuie așteptat ca Marea Britanie ”să facă prima mișcare”.

De precizat că și actuali oficiali UE împărtășesc viziunea lui Herman Van Rompuy. ”Liderii se uită întotdeauna spre următoarele borne electorale, iar acum discutăm de Germania, de Franța sau de Italia. Toți își fac calcule de tipul: cam ce pot câștiga aici astfel încât să demonstrez acasă că sunt cel mai bun, că fac ceea ce poporul îmi cere să fac. Asta a devenit de câțiva ani o problemă pentru UE: cum sau dacă pot fi împăcate interesele naționale cu cele generale”, afirmă un oficial de rang înalt pentru Politico.

Și totuși, ce se petrece la Bratislava?

”Oamenii încep să își pună întrebarea: Va supraviețui UE în următoarea decadă? Simplul fapt că 27 de personalități se strâng la Bratislava și exprimă voința comună de a întări Europa este, în sine, un lucru pozitiv”, crede Michael Leigh, de la German Marshall Fund și fost director-general pentru extindere în cadrul Comisiei Europene.

Potrivit Politico, care citează oficiali europeni implicați în organizarea reuniunii de la Bratislava, două vor fi mesajele principale transmise la summit-ul de vineri:

  • Primul, este acela că cei 27 de membri ”doresc să rămână în UE și să facă din asta un succes”
  • Al doilea, este acela că cei 27 ”sunt preocupați să acționeze pentru eliminarea sentimentului de insecuritate”

Sursele Politico afirmă că oficialii de la Bruxelles sunt pregătiți pentru inevitabilele disensiuni care vor apărea la reuniune și că până la finalul summit-ului este puțin probabil să fie trasat un plan concret de acțiune.

Măsura unității și lista lui Junker

Prevenirea conflictelor deschise la reuniunea de vineri din Slovacia pare o mare provocare în contextul unor tensiuni mai vechi în interiorul Europei: între Vest și Est, între Nord și Sud, între Sânga și Dreapta.

Tensiunile se manifestă periodic, indiferent de subiectul în dezbatere:

  • Grecia încearcă să unească Sudul împotriva politicilor de austeritate susținute de Nord
  • Vișegradul mobilizează Estul împotriva politicilor pe migrație promovate de Vest
  • Dreapta vrea cât mai puțină Uniune, ba chiar rescrierea Tratatului de la Roma, de a cărui a 60-a aniversare se pregătește Europa pentru anul viitor

Peste disputele legate de principii se suprapun disputele emoționale, fiind de urmărit cum vor relaționa reprezentanții Luxemburgului și Ungariei după ce ministrul luxemburghez de Externe a cerut, marți, excluderea Ungariei din UE.

Și de la înălțimea poziției de președinte al Comisiei Europene lucrurile par complicate. Comisia a evitat întotdeauna să nominalizeze statele care se opun unei decizii sau alteia, însă președintele Junker, scrie EurActiv, a cerut și a primit o listă a susținătorilor și adversarilor principalelor proiecte de viitor.

Lista, consultată de EurActiv, arată astfel:

  • Garda Europeană de Coastă și a Frontierelor- 11 suporteri: Franța, Austria, România, Olanda, Ungaria, Slovacia, Germania, Italia, Estonia, Slovenia, Bulgaria
  • Lupta împotriva terorismului- 14 suporteri: Franța, Italia, Belgia, Cehia, Suedia, Letonia, Lituania, Germania, România, Malta, Olanda, Croația, Slovenia, Cipru

EurActiv nu nominalizează suporterii altor proiecte importante, tratându-le de următoarea manieră:

  • Sistemul comun de Azil European este contestat puternic de 6 dintre statele Estice și Baltice.
  • Comisia a identificat grupul format din Germania, Olanda și Finlanda care se opune constituirii unui Fond European de Asigurare
  • Comisia a identificat Ungaria și Polonia ca fiind statele care conduc bătălia pentru un transfer de putere și de competențe între Bruxelles și capitalele naționale.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Pentru un român din cinci, munca nu înseamnă ieșirea din sărăcie

Potrivit datelor actualizate la începutul acestei luni de Eurostat, România s-a menţinut pe primul loc între statele UE în privinţa ponderii angajaţilor care se zbat în […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Puterea de cumpărare la nivel de oraş – Bucureştiul devansează Budapesta dar se plasează în urma Braşovului

Bucureştiul devansează de puţin Budapesta dar se plasează după Sofia, Varşovia, Praga şi Berlin în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a localnicilor, potrivit datelor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »

Demisie a ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, în urma unor acuzații de primire de ”cadouri necuvenite”

O asociaţie care promovează etica în cadrul clasei politice americane a denunţat marţi, în ajunul demisiei lui Nikki Haley (foto) din funcţia de ambasadoare a […] ... 
Citeste mai departe »

Ministerul pentru combaterea sinuciderilor – un nou portofoliu în guvernul Marii Britanii

Premierul britanic Theresa May a înființat un nou post de ministru, pentru sănătate mintală și combaterea sinuciderilor, probabil primul astfel de ministru din lume, scrie The Guardian. Persoana […] ... 
Citeste mai departe »

Fostul premier francez Manuel Valls candidează la Primăria Barcelonei

Fostul premier francez Manuel Valls va candida la funcţia de primar al Barcelonei. El şi-a oficializat marți seară decizia, la un miting organizat în capitala […] ... 
Citeste mai departe »