Începe Summitul de la Bratislava: Ce se poate discuta din strategia post-Brexit, fără Brexit

De Iulian Soare | 1.9.2016 .

Liderii UE se pregătesc pentru reuniunea de vineri de la Bratislava, acolo unde vor dezbate, de manieră informală, viitorul Uniunii. Viitor care este neclar din cauza incertitudinilor legate de Brexit suprapuse pe ascensiunea dramatică a extremismului și populismului.

Problemă relativ nouă: ”motorul european” nu poate fi supraturat – anul viitor, și Germania și Franța au alegeri interne.

Întâlnirea de la Bratislava a fost precedată, în ultimele săptămâni, de întâlniri ale șefilor de state sau guverne cu cancelarul Angela Merkel – la o astfel de întâlnire participând și președintele Klaus Iohannis, alături de premierii Belgiei și Luxemburgului.

O întâlnire pentru reflecții: strategia post-Brexit nu poate fi discutată fără Brexit

Dacă Germania și Franța se află între ciocanul problemelor europene și nicovala alegerilor interne, de la Bruxelles, acolo unde alegerile sunt încă departe, lucrurile par clare.

Donald Tusk, președinte al Consiliului European, speră să readucă încrederea în proiectul european prin atragerea celor 27 de lideri în jurul unei agende precise: un management ferm al crizei migrației, cooperare strânsă în ceea ce privește securitatea internă și externă a Europei și acțiuni, neclare deocamdată, pentru revitalizare economică.

Jean Claude Junker, președinte al Comisiei Europene, și-a exprimat intențiile miercuri, în discursul rostit la Strasbourg- cooperare în materie de securitate colectivă, cu un accent pe nevoia constituirii armatei unice, dimensiunea economică părând să fie rezolvată de dublarea Planului de Investiții și de ideea extinderii rețelelor de Internet în Europa.

Liderii europeni au și ei propria agenda și propriile propuneri de formulat la Bratislava.

(Citiți și: 12 idei pentru salvarea Uniunii: Primul summit UE la care se analizează, oficial, consecințele Brexit)

Problema: sunt conturate multe direcții de acțiune, iar părerile sunt împărțite.

În plus, absența de la discuții a Marii Britanii aduce acestui summit o serie de limitări: nimic din cea ce se va discuta nu poate fi concretizat, pus pe hârtie sau impus Regatului Unit, deocamdată membru al UE.

Cert este că, după primul anunț legat de organizarea summit-ului de la Bratislava, publicația Politico remarcă faptul că oficialii de la Bruxelles ”muncesc din greu să coboare ștacheta așteptărilor”, transmițând constant că Bratislava marchează de fapt ”momentul european de reflexie post-Brexit”, care probabil va continua și la reuniunile din octombrie și decembrie, de la Bruxelles.

Necunoscuta de peste Canalul Mânecii

Impasul are toate șansele să fie unul de durată. În Marea Britanie sunt controverse legate de proceduri: poate sau nu Guvernul să înceapă demersurile formale legate de ieșirea din UE fără o aprobare a Camerei Lorzilor?

Fost președint al Consiliului European, Herman Van Rompuy prevede că nicio negociere serioasă nu poate avea loc între Marea Britanie și UE mai devreme de 12 luni. În cadrul unui interviu acordat BBC, Van Rompuy a afirmat că aceste negocieri vor fi practic blocate până în septembrie 2017, dată la care vor fi organizate alegerile generale în Germania.

Oricum, spune fostul președinte, chiar dacă UE și-a anunțat șeful echipei de negociatori, trebuie așteptat ca Marea Britanie ”să facă prima mișcare”.

De precizat că și actuali oficiali UE împărtășesc viziunea lui Herman Van Rompuy. ”Liderii se uită întotdeauna spre următoarele borne electorale, iar acum discutăm de Germania, de Franța sau de Italia. Toți își fac calcule de tipul: cam ce pot câștiga aici astfel încât să demonstrez acasă că sunt cel mai bun, că fac ceea ce poporul îmi cere să fac. Asta a devenit de câțiva ani o problemă pentru UE: cum sau dacă pot fi împăcate interesele naționale cu cele generale”, afirmă un oficial de rang înalt pentru Politico.

Și totuși, ce se petrece la Bratislava?

”Oamenii încep să își pună întrebarea: Va supraviețui UE în următoarea decadă? Simplul fapt că 27 de personalități se strâng la Bratislava și exprimă voința comună de a întări Europa este, în sine, un lucru pozitiv”, crede Michael Leigh, de la German Marshall Fund și fost director-general pentru extindere în cadrul Comisiei Europene.

Potrivit Politico, care citează oficiali europeni implicați în organizarea reuniunii de la Bratislava, două vor fi mesajele principale transmise la summit-ul de vineri:

  • Primul, este acela că cei 27 de membri ”doresc să rămână în UE și să facă din asta un succes”
  • Al doilea, este acela că cei 27 ”sunt preocupați să acționeze pentru eliminarea sentimentului de insecuritate”

Sursele Politico afirmă că oficialii de la Bruxelles sunt pregătiți pentru inevitabilele disensiuni care vor apărea la reuniune și că până la finalul summit-ului este puțin probabil să fie trasat un plan concret de acțiune.

Măsura unității și lista lui Junker

Prevenirea conflictelor deschise la reuniunea de vineri din Slovacia pare o mare provocare în contextul unor tensiuni mai vechi în interiorul Europei: între Vest și Est, între Nord și Sud, între Sânga și Dreapta.

Tensiunile se manifestă periodic, indiferent de subiectul în dezbatere:

  • Grecia încearcă să unească Sudul împotriva politicilor de austeritate susținute de Nord
  • Vișegradul mobilizează Estul împotriva politicilor pe migrație promovate de Vest
  • Dreapta vrea cât mai puțină Uniune, ba chiar rescrierea Tratatului de la Roma, de a cărui a 60-a aniversare se pregătește Europa pentru anul viitor

Peste disputele legate de principii se suprapun disputele emoționale, fiind de urmărit cum vor relaționa reprezentanții Luxemburgului și Ungariei după ce ministrul luxemburghez de Externe a cerut, marți, excluderea Ungariei din UE.

Și de la înălțimea poziției de președinte al Comisiei Europene lucrurile par complicate. Comisia a evitat întotdeauna să nominalizeze statele care se opun unei decizii sau alteia, însă președintele Junker, scrie EurActiv, a cerut și a primit o listă a susținătorilor și adversarilor principalelor proiecte de viitor.

Lista, consultată de EurActiv, arată astfel:

  • Garda Europeană de Coastă și a Frontierelor- 11 suporteri: Franța, Austria, România, Olanda, Ungaria, Slovacia, Germania, Italia, Estonia, Slovenia, Bulgaria
  • Lupta împotriva terorismului- 14 suporteri: Franța, Italia, Belgia, Cehia, Suedia, Letonia, Lituania, Germania, România, Malta, Olanda, Croația, Slovenia, Cipru

EurActiv nu nominalizează suporterii altor proiecte importante, tratându-le de următoarea manieră:

  • Sistemul comun de Azil European este contestat puternic de 6 dintre statele Estice și Baltice.
  • Comisia a identificat grupul format din Germania, Olanda și Finlanda care se opune constituirii unui Fond European de Asigurare
  • Comisia a identificat Ungaria și Polonia ca fiind statele care conduc bătălia pentru un transfer de putere și de competențe între Bruxelles și capitalele naționale.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Prognoza de vară a Comisiei Europene taie din estimarea creșterii economice a României, până la 4,1% în 2018

Comisia Europeană a revizuit în scădere, până la 4,1%, estimarea creșterii economice a României în 2018, potrivit prognozei preliminare de vară, publicată joi. Estimarea emisă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Companiile mari reprezintă doar 0,2% din firmele din UE, dar generează 44% din valoarea adăugată totală și 33% din locurile de muncă

În UE, existau în 2015 aproximativ 23,5 milioane de întreprinderi nefinanciare, dintre care: 98,7% erau firme mici (cu cel mult 49 persoane angajate) 1,0% erau […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Munca de acasă: În UE și în România

România figurează pe penultimul loc în UE la ponderea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care lucrează de acasă, potrivit cifrelor […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »