Interviu – Comisarul Corina Crețu / MasterPlanul de transporturi trebuie să respecte prioritățile rețelei TEN-T. Ministerul Fondurilor Europene trebuie păstrat

De Anne-Marie Blajan | 3.12.2014 .

Corina Creţu şi-a preluat mandatul de comisar de o lună de zile, a făcut deja două vizite în România şi şi-a intrat în noul rol. Într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro/ cronicaeuropeana.ro, înaltul oficial european se distanţează, prin răspunsuri, de multe dintre ideile partidului de la guvernare de la București :

  • are o atitudine realistă şi sceptică faţă de obiectivul privind o rată de absorbţie de 80%,
  • crede că este necesar un minister de coordonare a absorţiei – spre deosebire de intenţia de a desfiinţa Monisterul Fondurilor Europene care există la Bucureşti -,
  • şi are o atitudine mai puţin vehementă faţă de MCV decât avea ca eurodeputat.

***

Planul Juncker de investiții nu va afecta fondurile structurale. Speranța mea e că guvernul de la București va înainte proiecte mature

cursdeguvernare.ro: Aş vrea să începem discuţia cu un subiect de actualitate: planul de investiţii Juncker. Concret, cum credeţi că poate profita România de resursele puse la dispoziţie statelor UE de acest plan de stimulare a investiţiilor?

Corina Creţu: După cum ştiţi, preşedintele Juncker a promis încă din campania electorală şi apoi ne-am asumat ca şi Comisie Europeană de a veni până la sfârşitul anului cu un plan de investiţii şi iată că nu am intrat în luna decembrie şi s-a lansat deja.

Am avut o dezbatere, în Colegiul Comisarilor, în legătură cu acest plan care este o gură de oxigen pentru economia europeană.

Cred că fiecare ţară are acum o nouă şansă de a-şi spori investiţiile. După cum ştiţi, investiţiile au scăzut dramatic în timpul crizei financiare, consolidarea fiscală s-a făcut prin sacrificarea acestor investiţii.

În ceea ce priveşte România vreau să precizez că fondurile structurale nu vor fi afectate absolut deloc, pentru că am avut prima întâlnire în Consiliul Afaceri Generale cu toţi cei 28 de miniştri care se ocupă de fondurile de coeziune şi ei şi-au exprimat temerea că planul de investiţii va afecta programele operaţionale şi că vor fi nevoiţi să redirecţioneze din fondurile de coeziune.

Vorbim însă de un fond complementar cu cele structurale, avem aceleaşi obiective de relansare a IMM, de creştere a investiţiilor în cercetare şi inovare, agenda digitală – aceste investiţii vor complementa ceea ce vom face la nivel regional.

cursdeguvernare.ro: Dacă avem proiecte. Se aşteaptă propuneri de proiecte de la fiecare ţară.

Corina Creţu: Este datoria fiecărei ţări să înainteze proiecte mature, proiecte cu mare impact, care urmează să fie selectate. De selectarea lor se ocupă vicepreşedintele Katainen. Se va merge pe calitatea acestor proiecte, dar şi pe ideea primul venit, primul servit, ceea ce trebuie să pună autorităţile naţionale pe gânduri, să se grăbească să trimită aceste proiecte.

cursdeguvernare.ro: Există un task force care se ocupă deja şi a făcut o listă provizorie, lucrează la ea încă din momentul în care preşedintele comisiei a anunţat în PE acest plan şi a fost votată Comisia. Aveţi idee dacă şi autorităţile române au trimis câteva proiecte pentru această listă?

Corina Creţu: Nefiind responsabilă direct pentru implementarea acestui pachet nu am informaţii detaliate, dar sunt convinsă că autorităţile române au demarat procesul de pregătire a proiectelor şi speranţa mea este că vor înainta cât mai curând proiecte mature şi importante pentru ţară.

cursdeguvernare.ro: Comisarii europeni dau semnale şi informaţii statelor din care provin în astfel de situaţii. Aţi avut vreo discuţie pe această temă cu autorităţile de la Bucureşti?

Corina Creţu: Pe acest subiect, nu. În vizita oficială făcută în prima săptămână de la preluarea mandatului am discutat cu miniştrii de resort stadiul implementării proiectelor operaţionale. Dar pentru implementarea pachetului Juncker am înţeles că a existat o şedinţă de guvern.

Depinde însă de statele membre, ceea ce ne dorim este să contribuim la reducerea decalajelor dintre statele dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Aşa cum spuneaţi, s-a creat un tas force care adună proiectele, le selectează, dar va fi şi o asistenţă tehnică pentru statele care nu au încă foarte multă experienţă cu acest gen de proiecte.

 cursdeguvernare.ro: Separat de acea echipă de asistenţă tehnică pe care aţi instituit-o dvs., printre primele măsuri luate ca şi comisar, cu scopul de a sprijini statele membre mai puţin performante în absorbţie?

Corina Creţu: Da, este un ajutor în plus, inaugurat de Comisie. Şi mai ales în ceea ce priveşte folosirea instrumentelor financiare. Pentru că acest pachet se bazează foarte mult pe efectul multiplicator pe care instrumentele financiare îl pot avea în multiplicarea banilor depuşi. Unele state au performat foarte bine în utilizarea instrumentelor financiare, cum este Franţa, altele nu.

Pe lângă JEREMIE, JASPERS, care au existat până acum, vor exista şi altele, noi, inovatoare. Va fi un dialog între CE, băncile naţionale şi autorităţi pentru a folosi cât mai mult aceste instrumente. Nici autorităţile regionale şi nici chiar cele naţionale nu sunt obişnuite să le folosească.

Ministerul fondurilor europene trebuie păstrat

cursdeguvernare.ro: Vorbeaţi despre instrumentele financiare şi în audierea dvs. din PE, încurajaţi atunci autorităţile naţionale să le folosească şi în cazul fondurilor structurale şi de coeziune.

Corina Creţu: Am fost bucuroasă să văd că se poate. Vorbeam despre Franţa, acolo la fiecare euro ei au produs, prin folosirea acestor instrumente, 1,5 euro în plus. Este ţara care a performat cel mai bine, inclusiv la nivel local.

Pe de altă parte, în ceea ce mă priveşte, în ceea ce priveşte fondurile structurale, am fost conştientă încă din prima zi a mandatului că pentru perioada 2007-2013 mai este foarte puţin timp pentru atragerea fondurilor europene.

Le-am trimis o scrisoare, încă din prima zi, miniştrilor din toate statele europene spunându-le că trebuie făcut un efort suplimentar atât la nivel naţional, cât şi la cel al Comisiei Europene, pentru a ajuta aceste state europene, mai ales pentru cele cu absorbţie redusă.

Într-o primă şedinţă cu colegii mei am identificat două tipuri de regiuni: unele, precum cele din România, care din păcate au avut un start mai greoi, dar după ce s-a accelerat procesul de absorbţie se văd diferenţe. Din păcate avem şi alt tip de regiuni, cele din sudul Italiei, unde UE investeşte foarte mulţi bani, de foarte mult timp şi nu se văd rezultate. Şi trebuie să analizăm de ce se întâmplă asta.

Mai toate ţările au avut dificultăţi. Însă în ce priveşte România, mi-e greu să înţeleg de ce în 5 ani de zile România figura cu 3% rată de absorbţie în toate statisticile UE.

Este foarte bine că s-a făcut acel plan de acţiune în 2011, prin care autorităţile naţionale au fost sfătuite să aducă sub un singur minister coordonarea. Şi crearea Ministerului Fondurilor Europene a fost pasul decisiv pentru accelerarea absorbţiei.

cursdeguvernare.ro: Constat că sunteţi, prin urmare, adepta unei arhitecturi de gestionare a fondurilor europene centralizată, un minister care să coordoneze.

Corina Creţu: Eu cred că pentru fiecare ţară trebuie analizat de la caz la caz, dar în privinţa României crearea acestui minister a creat rezultate. Şi, după cum ştiţi, pentru perioada 2014-2020 vor fi şi mai puţine autorităţi de management care sperăm că vor da rezultate. Pentru că România nu este singura ţară unde sunt probleme în ceea ce priveşte dialogul între ministere. Aşa că, din acest punct de vedere, poate este mai bine.

cursdeguvernare.ro: Dar ştiţi că există intenţia ca la restructurarea Guvernului, care va fi făcută în perioada următoare, să se renunţe la acest minister şi atribuţiile şi coordonarea să fie împăţite între ministerele coordonate acum de domnii Rus şi Dragnea.

Corina Creţu: Eu nu am cunoştinţă despre acest lucru, dar sunt convinsă că, dacă vor fi idei de acest gen, autorităţile române vor informa Comisia Europeană şi vom avea un dialog. Deocamdată, noi negociem pentru perioada 2014-2020 în această formulă: cu Ministerul Fondurilor Europene, cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi cu Ministerul Transporturilor. Cred că ar fi trebuit să ştim dacă ar fi fost o idee de acest gen. noi nu avem cunoştinţă despre o nouă arhitectură.

Mă îngrijorează goana după absorbţia de dragul absorbţiei

cursdeguvernare.ro: Ce gen de consiliere oferă experţii din task force statelor membre cu rată mică de absorbţie şi, concret, României?

Corina Creţu: Deocamdată suntem doar la începutul formării acestui task force. Acum toate unităţile DG Regio responsabile cu ţările respective fac o analiză şi vor identifica, împreună cu autorităţile naţionale, genul de ajutor. Este vorba despre asistenţă tehnică, schimb de experienţă şi tot ce are nevoie ţara respectivă. Eu văd misiunea mea în Comisie ca un avocat al acestor regiuni. Nu vom face rabat însă de la calitatea proiectelor.

Am spus că sunt puţin îngrijorată de această goană pentru absorbţie de dragul absorbţiei. Este important să respectăm şi legislaţia, care pune accent pe calitate, pe crearea de locuri de muncă.

cursdeguvernare.ro: Această goană există, cel puţin declaraţiv, şi în România. Există ţinta de absorbţie de 80%, dumneavoastră v-aţi exprimat rezervele în legătură cu această valoare.

Corina Creţu: Este o ţintă foarte ambiţioasă şi mi-aş dori ca ea să se îndeplinească. Noi vom sprijini cu tot ce putem atingerea ei, am luat deja nişte măsuri. Dacă România va reuşi să absoarbă 80% din fonduri va fi o mare performanţă şi l-am văzut pe ministrul Teodorovici foarte hotărât în acest sens.

cursdeguvernare.ro: Şi extrem de optimist, aş spune…

Corina Creţu: … Şi optimist. Să sperăm că se va îndeplini acest lucru.

Masterplanul pe transporturi trebuie să ducă la finalizarea reţelei TEN-T şi să cuprindă cele mai importante proiecte

cursdeguvernare.ro: Pentru a creşte radical rata de absorbţie ar trebui să meargă foarte bine programul de transporturi pentru că acolo sumele cheltuite sunt foarte mari, proiectele sunt de o valoare foarte mare. Deja aţi luat nişte măsuri, Comisia a acceptat o suplimentare cu 262 de milioane de euro a banilor pentru autostrăzi.

Corina Creţu: Aş vrea să precizez că nu s-au suplimentat fonduri pentru autostrăzi. Aceste autostrăzi au fost realizate cu bani europeni şi cu o cotă parte a statului român, obţinuţi printr-un împrumut de la BERD. Autorităţile române au solicitat ca acest împrumut al statului român să fie acoperit tot din fondurile de coeziune. Şi noi am aprobat această solicitare şi am preluat şi acest împrumut.

cursdeguvernare.ro: Aceştia sunt bani pe care statul român îi primeşte în plus de la Comisie, pentru acoperirea creditului sau pentru a fi folosiţi la altceva. V-as întreba cum evaluaţi performanţa programului operaţional de transporturi, va reuşi Rpmânia să evite dezangajări, pentru că este cel mai susceptibil a pierde bani şi sume consistente?

Corina Creţu: Suntem în curs de pregătire a observaţiilor pe programul de mare infrastructură şi sperăm că până în luna decembrie să le putem trimite pe toate.

cursdeguvernare.ro: În acest caz vorbim despre perioada 2014-2020.

Corina Creţu: Da… programul de mare infrastructură. Şi practic acest program este în curs de revizuire şi sperăm că până la mijlocul lunii decembrie să putem trimite o listă a proiectelor revizuite, pentru ca ele să fie în concordanţă cu masterplanul, varianta finală.

cursdeguvernare.ro: Materplanul trebuie şi el adoptat de guvernul României, este încă în fază de consultare, şi abia apoi va fi trimis în variantă oficială şi Comisiei.

Au existat tot felul de critici şi observaţii din ţară, dar şi Comisia Europeană considera în spetembrie că documentul nu se ridică la standarde europene. Şi avea temeri că vor exista alte criterii de prioritizare a unor proiecte decât cele convenite iniţial cu Comisia.

Corina Creţu: Masterplanul pe transport este foarte important pentru o ţară ca România şi scopul nostru e de a ne asigura că el va contribui la finalizarea la timp a reţelei centrale TEN-T şi va cuprinde şi cele mai importante proiecte, relevante din punctul de vedere al Comisiei pentru reţeaua TEN-T.

Vă asigur că în discuţiile avute cu autorităţile române am transmis că ştim că infrastructura este o problemă pentru România, dar proiectele să fie relevante şi să folosească mai multe mijloace de finanţare. Şi ne interesează ca din aceşti bani să rămână şi pentru mentenanţa reţelelor de transport.

cursdeguvernare: Cum a fost privită de Comisia Europeană, care pune atât de mult accentul pe investiţii, deicizia ca la rectificările bugetare din România s-a redus din fondurile de investiţii şi din banii alocaţi cofinanţării?

Corina Creţu: În calitate de comisar european nu îmi permit să dezbat măsurile economice, financiare adoptate de un stat. Pot să înţeleg constrângerile fiecărei ţări şi dorinţa de a folosi cât mai mulţi bani pe piaţă. Dar noi încurajăm foarte mult atragerea capitalului privat în partea de cofinanţare, tocmai pentru a uşura bugetul statului membru.

Dar depinde de fiecare ţară în ce măsură are legislaţia necesară pentru asta, are capacitatea de a convinge mediul privat să investească, dar în acest caz concret sigur că fiecare ţară este suverană să adopte măsurile potrivite.

cursdeguvernare.ro: Vorbim acum despre viitor, despre 2014-2020. Când ne putem aştepta la aprobarea programelor operaţionale? Care ste situaţia?

Corina Creţu: Speranţa mea este că voi putea adopta programul de asistenţă tehnică săptămâna viitoare (n.r. – în această săptămână, dar a fost deja aprobat PO pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, vineri, 28 noiembrie). Sunt bucuroasă că în această primă perioadă voi adopta şi un program pentru România, sunt 39 adoptate din cele 310 câte estimăm că vor fi pentru perioada 2014-2020.

Observaţiile pentru alte două programe au fost trimise de Comisie – cel pe competitivitate a înregistrat progrese şi sper să îi pot adopta la sfârşitul anului 2014. POR este cel mai complex, sunt foarte multe comentarii şi discuţiile vor continua şi anul viitor.

Un MCV care să nu se aplice doar României

cursdeguvernare.ro: În final, aş vrea să vorbim despre mecanismul de cooperare şi verificare pe justiţie, lupta anticorupţie şi reforma justiţiei:  sunt teme importante în România.

Corina Creţu: MCV este în responsabilitatea prim-vicepreşedintelui Timmermans, care are în responsabilitate drepturile fundamentale şi statul de drept.

cursdeguvernare.ro: Dar raportul MCV este adoptat de Colegiu în întregul lui, uneori prin procedură scrisă, alteori prin dezbatere. Credeţi că se va ajunge la următorul raport să se pună problema ridicării monitorizării?

Corina Creţu: După cum ştiţi şi aţi şi spus, va fi o dezbatere în cadrul Colegiului Comisarilor, în funcţie de rezultatele evaluărilor. Eu sunt comisar pentru politici regionale şi nu aş vrea să intru peste competenţele colegilor mei. Eu, în Parlamentul European, am fost printre cei care au susţinut propunerea legislativă a fostului premier belgian, Louis Michel, care propunea un mecanism similar pentru toate statele membre.

cursdeguvernare.ro: Ştiu că, în calitate de europarlamentar, dvs. aţi susţinut necesitatea ridicării MCV.

Corina Creţu: Eu sunt convisă că România, ca şi orice alt stat membru, trebuie să îndeplinească nişte criterii clare şi în ceea ce priveşte funcţionarea statului de drept. Dar cred şi că trebuie să existe un cadrul comun prin care statele membre să poată da socoteală atunci când sunt încălcate anumite criterii fundamentale pentru funcţionarea unui stat de drept.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Madridul anunță suspendarea guvernului catalan și alegeri anticipate. La Barcelona-450.000 de oameni în stradă

Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a anunțat sâmbătă suspendarea guvernului regional al Cataloniei şi organizarea alegerilor anticipate în termen de şase luni. Măsurile fac parte din […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Jean-Claude Juncker: Independența Cataloniei ar încuraja și alte secesiuni. Guvernarea UE ar fi prea complicată

Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a declarat vineri că nu doreşte ca regiunea Catalonia să devină independentă, deoarece ar încuraja şi alte regiuni să […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Germania: s-au terminat alegerile, începe marșul spre o nouă UE. Merkel – al 4-lea mandat de cancelar

Creștin – democrații (CDU) au câștigat alegerile legislative din Germania, Angela Markel a obținut al patrulea mandat de cancelar, iar Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Departamentul de Stat al SUA aprobă de principiu vânzarea sistemelor Patriot către România

Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare a sistemului defensiv de rachete Patriot către România, inclusiv suport tehnic şi echipamente, costul estimativ fiind […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

UPDATE. 5 state arabe au rupt relațiile diplomatice cu Qatar, acuzat de sponsorizarea terorismului. Efectele deciziei

UPATE. Guvernul recunoscut din Yemen s-a alăturat  celor 4 state arabe care au rupt legăturile diplomatice cu Qatar. Efectele deciziei comune sunt: cele 5 state […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »

Fiscul german a primit, din sursă anonimă, date despre 70.000 de offshore-uri înregistrate în Malta cu afaceri în statele europene

Autoritățile germane au primit, din sursă anonimă, informații privind existența a 70.000 de companii offshore înregistrate în Malta, stat care a fost etichetat drept ”Panama […] ... 
Citeste mai departe »

5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea […] ... 
Citeste mai departe »

Pledoarie pentru Europa cu mai multe viteze a unui teoretician al federalizării- Wolfgang Schäuble

Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, un campion al ideii de federalizare a Uniunii Europene, pare să fi renunțat la vechea sa credință de integrare […] ... 
Citeste mai departe »

Codruța Kovesi, la Consiliul Europei: Imunitatea miniștrilor trebuie limitată la durata mandatului lor

Legislația privind imunitatea miniștrilor ar trebui revizuită astfel încât ea să fie valabilă doar pe perioada mandatului, pentru a nu se ajunge în situația unui […] ... 
Citeste mai departe »