Iran: numărul morților în urma protestelor a ajuns la 22, ayatolahul și președintele au poziții diferite

De Iulian Soare | 2.1.2018 .

Bilanțul morților a ajuns la 22, după ce în timpul demonstrațiilor din noaptea de luni spre marți au mai murit nouă persoane, pe lângă cele 13 decese înregistrate de joi, când au început protestele din Iran.

Cele nouă persoane sunt şase manifestanţi, un copil de 11 ani, un poliţist şi un membru al Gardienilor Revoluţiei, a anunţat televiziunea de stat, citată de presa internaţională.

Cei şase manifestanţi au fost ucişi în confruntări cu forţele de ordine în timp ce încercau să ia cu asalt un post de poliţie din oraşul Qahderijan, în provincia Ispahan.

Protestele au izbucnit joi, în Mashhad, al doilea oraș iranian, după Teheran, ca mărime, și în scurt timp ele s-au extins în mai multe localități, fiind promovat pe aplicația Telegram cu haștagul #NoToHighPrices.

De joi, când au început protestele, au fost reținuți de poliție peste 550 de manifestanţi.

Sunt primele manifestații de amploare după așa-numita Mișcare “Calea verde a Speranței”, care a scos în stradă milioane de iranieni nemulțumiți de realegerea fostului președinte Mahmoud Ahmadinejad.

Demonstranții sunt nemulțumiți de corupție și de creșterea prețurilor, de șomajul care a crescut în 2017 până la 12,5% (cifrele oficiale), dar treptat, protestele s-au transformat în manifestații antiguvernamentale, la care se strigă împotriva regimului Hassan Rouhani (ales președinte în mai 2017) și se scandează Jos dictatura.

Scandările l-au vizat și pe liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, precum şi conducerea clericală care se află la putere de la revoluţia din 1979.

Unii dintre tinerii participanți la manifestații au cerut chiar revenirea la monarhie, potrivit BBC, ca soluție pentru reformarea statului. Reza Pahlavi (fiul ultimului șah iranian), care locuiește în exil în SUA, aemis un cmunicat de susținere a demonstranților.

Preşedintele iranian Hassan Rouhani a condamnat luni violenţele şi a subliniat că oamenii au dreptul să aibă o opinie diferită, în baza Constituţiei, dar a avertizat cetăţenii să renunţe la protestele antiguvernamentale.

Ayatollahul Khamenei dă vina pe inamicii externi, președintele Rouhani admite că e o problemă dincolo de sărăcie

Liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, a declarat marţi că “inamicii, care s-au aliat” sunt responsabili pentru criza din ţară.

“În recentele evenimente, inamicii Iranului s-au aliat şi au folosit diferite mijloace, inclusiv bani, arme, politică şi servicii de informaţii, pentru a crea probleme Republicii Islamice.

Inamicul este mereu în căutarea unei oportunităţi şi a unor spaţii pentru a se infiltra şi a lovi naţiunea iraniană. Demnitatea, securitatea şi progresul naţiunii iraniene se datorează sacrificiului de sine al martirilor.

Ceea ce îi împiedică pe inamici să-şi pună în aplicare atrocităţile este spiritul curajului, sacrificiului şi credinţei care există în cadrul naţiunii.

Naţiunea iraniană le va rămâne mereu datoare martirilor, care au lăsat în urmă casele şi familiile lor pentru a lupta împotriva duşmanilor sprijiniţi de vestici şi de estici, precum şi de reacţionarii din regiune”, a transmis Ayatollahul Ali Khamenei, prin intermediul contului de Twitter.

Președintele Hassan Rouhani, însă, pare să fie nu doar mai conciliant, ci și să aibă o altă poziție față de autoritatea religioasă, el admițănd că cererile protestatarilor sunt mai compleze decât par: 

”În opinia mea, evenimentele din ultimele zile la suprafaţă par o ameninţare, dar trebuie să le transformăm într-o oportunitate. Trebuie să vedem care este problema. Nu putem spune că toţi cei care au ieşit în stradă au urmat ordinele altor ţări. Poate sunt câţiva, dar alţii au ieşit în stradă pentru că aşa au simţit, din cauza problemelor lor. Problemele lor nu sunt numai economice. Nu e ca şi cum oamenii au ieşit în stradă să ceară doar bani şi pâine. Au şi alte revendicări. Vor şi alte lucruri. Unul dintre ele este mai multă libertate”, a declarat președintele Iranului.

Pe de altă parte, însă, guvernul nu va permite ca “starea de insecuritate să continue la Teheran”, a spus generalul de brigadă Esmaeil Kowsari, adjunctul șefului Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, din Teheran, pentru agenția oficială de presă ISNA.

Industria petrolieră, neafectată

Demonstrațiile și situația de criză nu au avut încă niciun efect asupra producției de țiței, scrie The Independent.

“Nu văd niciun impact asupra producției și exportului”, a declarat pentru publicația britanică citată o sursă din domeniu.

“Totul se desfășoară normal,” a declarat un alt specialist din industrie, adăugând că protestele au rămas în stradă și nu s-au extins în industria energetică.

Cu o producție de aproximativ 3,8 milioane de barili pe zi, Iranul este al treilea propducător de țiței din OPEC.

Reacții internaționale

Vicepreședintele Mike Pence a transmis pe Twitter un mesaj de susținere a protestatarilor iranieni și le-a primis că Statele Unite nu-i vor lăsa singuri.

Rusia, aliat vechi al Teheranului, a declarat că demonstrațiile sunt o problemă internă a Iranului și orice interferență externă este inacceptabilă.

Declarația a venit după ce Ali Shamkhani, secretar al Consiliului Suprem de Securitate Naţională, a acuzat Statele Unite, Israelul şi Arabia Saudită că s-au implicat în afacerile interne ale Iranului, iar Ayatollahul Ali Khamenei a declarat marţi că esponsabili pentr criza din țară sunt “inamicii, care s-au aliat”.

Președintele Rouhani l-a sunat pe omologul său american, Donald Trump, după ce a acesta a transmis pe Twitter mai multe mesaje de susținere a protestatarilor.

Șefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat, marți, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, că Uniunea Europeană se află în contact cu autorităţile iraniene şi se aşteaptă ca drepturile cetăţenilor la libera exprimare şi la proteste paşnice să fie garantate.

Ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, consideră că “ar trebui să existe o dezbatere semnificativă cu privire la problemele legitime şi importante pe care le ridică protestatarii şi facem un apel către autorităţile iraniene pentru a permite acest lucru”.

“Regretăm pierderea de vieţi omeneşti care a avut loc în timpul protestelor din Iran şi le solicităm tuturor celor implicaţi să se abţină de la violenţe şi să respecte obligaţiile internaţionale privind drepturile omului”, a mai spus Johnson, citat de Mediafax.

Ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, a transmis că “după confruntările din ultimele zile, este cu atât mai important pentru toate părţile să se abţină de la acţiuni violente”.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al ministrului de Externe francez a declarat marți că Franța este îngrijorată ce ce se întâmplă în Iran.

“Dreptul de a protesta este un drept fundamental,” a adăugat acesta, refuzând însă să spună dacă minsitrul de Externe,  Jean-Yves Le Drian, urmează să viziteze Teheranul.

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Ce a obținut România la summit-ul NATO – declarația lui Klaus Iohannis

Principalele declarații ale președintelui: Încă din 2016, noi am încercat să consolidăm flancul estic, am obținut pas cu pas o acceptare a importanței flancului estic, […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Liderii ţărilor UE au ajuns la un acord privind migraţia – crucial, deși incomplet. Compromis fragil între „frontiere” şi „interior”

Liderii ţărilor UE au ajuns vineri, înainte de zori, la un acord asupra migraţiei, după o reuniune tensionată, care a amenințat să zdruncine unitatea blocului […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Alegeri cruciale în Turcia / Recep Erdogan a câștigat din primul tur un nou mandat de președinte

UPDATE 23.15: Înaltul Birou Electoral încă nu a anunțat rezultatele oficiele ale alegerilor, liderii CHP susțin că va exista un al doilea tur la prezidențiale. Presa […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Statele UE au aprobat în unanimitate: 2,8 miliarde de euro – tarife suplimentare pe importurile din SUA

Statele Uniunii Europene au aprobat joi, în unanimitate, planul de impunere a tarifelor vamale pe produse americane în valoare de 2,8 miliarde de euro, în […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

România a fost condamnată de CEDO în dosarul închisorilor secrete ale CIA

România a fost condamnată joi de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în dosarul închisorilor secrete ale CIA, anunță AFP. Curtea a stabilit că România trebuie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu: Ce cred Milenialii despre mediul de business, dezvoltarea societății și viitorul personal

Milenialii cred că liderii din business au un impact social pozitiv mai mare decât cel al liderilor politici sau religioși, potrivit studiului “Millennial Survey” 2018, realizat […] ... 
Citeste mai departe »

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »