Legile Justiției din România – discutate în Parlamentul European: ”Un sistem se construiește în timp și poate fi distrus chiar peste noapte, de aceea suntem atât de vigilenți”

De Mariana Bechir | 7.2.2018 .

Situația sistemului judiciar din România a fost dezbătută miercuri, o oră și jumătate, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a Parlamentului European.

Europarlamentarii populari, liberali şi verzi au criticat la unison modificările la legile Justiţiei şi Codurile penale din România. De precizat că socialiştii europeni au avut un ton rezervat, în flagrant contrast cu colegii lor români din PSD, dar şi din ALDE, care au acuzat Comisia Europeană de politicianism sau că ignoră chestiuni mai importante, precum ”abuzurile” justiţiei din România.

Comisarul european Vera Jourova a încheiat dezbaterile de la Strasbourg cu următoarea declarație:

”Doresc să mulțumesc Parlamentului European pentru că a găzduit această dezbatere.

Această dezbatere nu este despre comisie sau despre proceduri, ci despre justiție. Unii dintre dumneavoastră s-au referit la rolul Comisiei în această dezbatere. Repet, rolul nostru este de a îndeplini obligațiile de apărător al Tratatului. Noi trebuie să evaluam statul de drept pentru fiecare stat membru și să acționăm atunci când observăm erori de sistem.

Un astfel de sistem se construiește greu, de-a lungul timpul, și poate fi distrus chiar peste noapte. De aceea suntem atât de vigilenți, de aceea am exprimat îngrijorări acum.  Noi oferim dialog și sprijinim și nu interevenim în cazuri individuale, pentru a-i răspunde dnei Nicolai.

Sper că transmitem un semnal puternic- este nevoie de reîntărirea încrederii”.

Premierul Viorica Dăncilă nu a onorat invitația foștilor colegi

Toată dezbaterea s-a purtat în prezența ministrului român al Justiției, care se află de două zile la Strasbourg. Lui Tudorel Toader nu i s-a permis să intervină în dezbatere, așa cum a solicitat Dan Nica, care a invocat necesitatea prezentării punctului de vedere al Guvernului român.

Solicitarea sa nu a fost acceptată, fiind adus argumentul că Regulamentul prevede prezenţa premierului şi i-a fost adresată o invitaţie în acest sens Vioricăi Dăncilă, care însă nu a onorat-o.

Decizia de a dezbate în sesiune plenară situaţia justiţiei din România a fost luată în 18 ianuarie în Parlamentul European, la Conferinţa preşedinţilor, compusă din liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului.

Premisa dezbaterii

Vera Jourova, comisarul european pentru Justiţie, Consumatori şi Egalitate de Gen, a susţinut un discurs în deschidere, în care a afirmat:

”Discuţiile din România despre legile justiţiei a dus la îngrijorări în UE şi dincolo de graniţele UE. Românii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima opoziţia faţă de legile justiţiei şi îngrijorarea faţă de combaterea corupţiei. Comisia împărtăşeşte aceste îngrijorări.

GRECO a decis pentru prima dată să lanseze o anchetă proprie şi va publica un raport în luna martie. România are unul dintre cele mai bune sisteme juridice din regiune, dar Comisia a propus un set de recomandări restante. Îndeplinirea acestor recomandări ar fi putut duce la înlăturarea MCV.

În decembrie 2017, în ultimul raport MCV, Comisia şi-a manifestat îngrijorările faţă de conţinutul legilor justiţiei. CSM, garantul constituţional al independenţei justiţiei, a continuat să-şi exprime îngrijorările şi a dat un aviz negativ. Aceste îngrijorări trebuie luate în calcul foarte serios.

Procesul acesta de modificare a legilor justiţiei respectă independenţa justiţiei? Din păcate, vedem că sunt criticate deciziile justiţiei şi normele de integritate, situaţie care nu ne oferă încredere. Trebuie respectate standardele europene.

Recomandările pe care le-am trimis autorităţilor române a fost să consulte Comisia de la Veneţia. Comisia consideră în continuare că legile justiţiei pot fi modificate astfel încât să fie bune.

Aş vrea să repet apelul pe care l-au lansat Jean-Claude Juncker şi Frans Timmermans pentru autorităţile române, să deschidă dezbaterea şi să construiască un consens pentru a asigura independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.

România şi românii au trecut printr-un maraton, iar sosirea se vede la orizont. Un eventual pas înapoi ar fi o dezamăgire pentru toţi prietenii României. Viteza cu care va ajunge România la linia de sosire depinde doar de România, dar Comisia este aici pentru a o ajuta”.

Oratori români în dispută ideologică

Dan Buda, PPE: Progresele făcute de România, guvernarea PSD-ALDE ne demonstreza ca acest proces este ireversibil. Nimeni nu contestă dreptul Parlamentului de legifera dar actuala guvernare trebuie să înteleagă că nu trebuie se se joace cu parcurul României.

László Tokes: Minoritatea maghiară se luptă pentru o restabilire a statului de drept.

Victor Boștinaru, S&D: Comisia fie nu cunoaste situația din România, fie închide ochii la anumite aspecte. Cât despre conținutul modificării, sunt în acord cu Comisia de la Veneția. Refuz să cred că țara mea este tratată ca o țară de mâna a doua. Comisia amestecă evaluarea celor trei legi cu ceea ce ar urma să se întâmple în viitor fără să ne spună concret ceva. Un protocol secret între DNA și serviciul secret a permis ca în România să se facă poliție politică! Comisia sau a știut, sau a tăcut. De aceea, vreau ca colegii mei să citeasca și alte surse.

Cristian Preda, PPE: Domnul Boștinaru spunea că avem o țară de mâna a doua. Dar avem un guvern de mâna a șaptea, pentru că dacă nu ar fi fost așa ar fi fost aici premierul Dăncilă. Nu înțeleg ce caută dl Toader aici, pentru că dumnealui este într-adevăr membru al Comisiei de la Veneția, dar cînd i s-a spus să sesizeze comisia a refuzat. Nu vă e rușine? În general, atitudinea guvernului Român este de dispreţ faţă de Comsisie.

Mircea Diaconu, ALDE: Şi eu sunt îngrijorat de statul de drept din România. Cred că are probleme. În ultimii ani au fost interceptați mii de români în baza mandatului de siguranță nationala, inclusiv candidați la alegeri. Vreau independența justitiei, dar mai ales a României.

Sigfried Mureşan, PPE: 600.000 de oameni în stradă împotriva Guvernului, credeți că Guvernul face lucruri bune sau lucruri rele pentru oameni? Realitatea în România este următoarea: există o discrepanță majoră între ceea ce vor oamenii și ceea ce vrea coaliția de guvernare: oamenii vor dreptate, justiție, domnia legii, stat de drept, oamenii vor valori europene, iar politicienii aflați la guvernare vor slăbirea instituțiilor statului, vor o justiție sub propriul lor control. Cine sunt acești politicieni? În vârful lor, președintele Partidului Social Democrat care este și președintele Parlamentului, condamnat pentru fraudă electorală. Doamnă comisar, credeți că un infractor dovedit doctoricind legile justiției întărește justiția sau o slăbește? Vă cer să fiți alături de oamenii care vor dreptate.

Norica Nicolai, ALDE: Discuţia de azi este politicianistă, departe de statul de drept. Nu vreau să cred că vreţi să împiedicaţi un Parlament să legifereze. Ce aţi făcut dna comisar când oameni au fost trimişi abuziv în arest, când cetăţeni au fost interceptaţi abuziv? Prezumţia de nevinovăţie, drepturile şi libertăţile nu sunt chestiunile pe care dumneavoastră le garantaţi? Ce aţi făcut când foarte mulţi oameni au fost interceptaţi, când serviciile au fost implicate în aceste lucruri? Justiţia se realizează cu bună credinţă, cu onestitate şi cu corectitudine şi numai de astfel de valori nu daţi dovadă în dezbaterea de astăzi.

Traian Ungureanu, PPE: PE trebuie să-i comunice PSD că a câştigat alegerile, nu Justiţia. Normele europene nu spun că un guvern poate schimba legile pentru a fi scutit de ele. Prima decizie a guvernului a modificat legi pentru infracțiunile liderilor. Modificările propuse fac din procurori anchetatori de mâna a zecea. Parlamentarii PSD au respins cererile de urmărire. Înrebat de ce numește în guvern politicieni cu probleme penale, un lider PSD a răspuns: Pentru că putem. Ideea că va fi legată respectarea statului de drept de fondurile europene este greșită, pentru că ar însemna pedepsirea cetățenilor, nu a guvernului.

Monica Macovei a acuzat minciunile PSD şi ALDE, iar Renate Weber a acuzat-o pe aceasta că minte. În mai multe rânduri, preşedintele de şedinţă a tăiat microfonul eurodeputaţilor români, care au depăşit adesea timpul de un minut alocat fiecărui vorbitor şi au intrat în schimburi de replici.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Conflict între Președinție și Guvernul PSD-ALDE pe tema mutării Ambasadei României din Israel. Miza lui Liviu Dragnea

Președintele Klaus Iohannis nu a fost informat sau consultat în prealabil în legătură cu subiectul mutării Ambasadei României din Israel la Ierusalim, anunță un comunicat […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

SUA, Franța și Marea Britanie au bombardat ținte în Siria

UPDATE: Conferință de presă la Pentagon, unde s-a declarat Misiune îndeplinită – cele 105 rachete lansate de aliați și-au atins țintele și, deocamdată, nu se cunoaște […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Vremuri grele în relațiile UE – ecoul alegerilor din Ungaria după victoria lui Viktor Orban

Cancelarul german Angela Merkel l-a felicitat pe premierul maghiar Viktor Orbán, „așa cum este obiceiul, după alegeri în Uniunea Europeană”, potrivit lui Steffen Seibert, purtătorul […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Front comun: ”Prima utilizare ofensivă a unui agent neurotoxic în Europa după al Doilea Război Mondial” – SUA, Franța, Germania și Marea Britanie, comunicat comun

Liderii Franţei, Germaniei, Statelor Unite şi Regatului Unit afirmă joi, într-un comunicat comun, că responsabilitatea atacului cu neurotoxină de la Salisbury, pe 4 martie, împotriva […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România declară oficial criza imunoglobulunei și cere ajutorul UE

România a cerut luni seara activarea mecanismului european de protecție civilă, pentru a procura din statele membre imunoglobulina necesară supraviețuirii a mii de bonavi. Activarea acestui […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »

Dosarul standardelor duble: Comisia Europeană lansează o campanie de testare a alimentelor din 16 state

Comisia Europeană va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare din 16 ţări ale Uniunii Europene, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea […] ... 
Citeste mai departe »

Reforma sistemului european de azil pe agenda miniștrilor de Interne ai UE

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE s-au reunit joi la Sofia pentru a discuta din nou despre reforma sistemului europan al azilului, proiect blocat […] ... 
Citeste mai departe »