Liderii statelor UE se opun fuziunii funcțiilor președinției Comisiei Europene și a celei a Consiliului European

De Victor Bratu | 24.2.2018 .

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au respins propunerea ca preşedintele Comisiei Europene să fie în mod automat în fruntea listei candidaților selecţionaţi de către partidele politice europene pentru alegerile europarlamentare.

Totodată șefii statelor și guvernelor reuniți, vineri, într-o întâlnire informală s-au opus şi ideii ca funcția de președinte al CE să fuzioneze cu cea de preşedinte al Consiliului European, potrivit Reuters.

Ambele iniţiative fac parte din lupta pentru mai mult control politic, care are loc între două dintre  instituţiile UE, Comisia Europeană – executivul european şi Parlamentul European, pe de o parte şi, pe de altă parte, conducerile statelor membre, reunite în Consiliul European, care nu doresc să cedeze din actualele atribuţii, potrivit sursei citate.

Preşedintele actual al Consiliului European, Donald Tusk, a declarat la finalul summitului informal de la Bruxelles că, la nominalizarea viitorului şef al executivului comunitar, în 2019, liderii statelor membre va trebui să ţină cont de rezultatele alegerilor europarlamentare, aşa cum prevede Tratatul UE.

Totuşiei nu sunt de acord cu această alegere să fie în mod automat limitată la o „listă scurtă” de candidați, stabilită de partidele politice din Parlamentul European.

„A existat un acord conform căruia Consiliul European nu poate garanta în avans că va propune unul dintre candidaţii „capi de listă” pentru preşedinția Comisiei Europene. Acesta nu este un mecanism automat”, a spus Donald Tusk.

Totodată, „(preşedintele Comisiei Europene) Jean-Claude (Juncker) a prezentat şi ideea ca cele două funcţii ale noastre să fuzioneze, dar nu a existat apetitul necesar pentru a merge mai departe cu această propunere. În primul rând pentru că ea ar reduce substanţial rolul statelor membre în UE”, a explicat Donald Tusk.

Metoda „capilor de listă”, cunoscută de germani ca „Spitzenkandidat”, a fost aplicată, împotriva dorinței liderilor statelor UE, la desemnarea lui Jean Claude Juncker în 2014.

Parlamentul European a aprobat recent o rezoluție potrivit căreia este neesară confirmarea sa pentru orice președinte al CE care nu este „Spitzenkandidat”, chiar dacă această decizie ar fi una luată în noua legislatură, după vorul din mai 2019.

Donald Tusk a respins însă ideea spunând că legile UE privind șefia CE prevăd o „dublă legitimare”, din partea parlamentului și a liderilor țărilor membre – și unul și ceilalți fiind aleși democratic. Limitarea opțiuniulor liderilor de către parlament ar diminua democrația.

(Citiți și: ”Fondurile Europene: Noile condiții de accesare dezbină liderii statelor UE ”)

Consiliul European este format din liderii statelor UE și „definește orientarea și prioritățile politice generale ale UE. Nu este una dintre instituțiile cu rol legislativ ale UE; prin urmare nu negociază și nu adoptă legislația UE”, potrivit propriei prezentări.

În schimb, Consiliul European „stabilește agenda politică a UE, în mod tradițional prin intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor sale, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Declaraţia Summitului UE – Balcanii de Vest: Susținere fără echivoc a perspectivei de aderare

Uniunea Europeană (UE) își reafirmă susținerea fără echivoc a perspectivei europene a Balcanilor de Vest, potrivit declarației comune de la finalul întâlnirii la nivel înalt […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România, Cehia și Ungaria au blocat o declarație comună a UE privind ambasadele din Israel. MAE: Textul era lipsit de echilibru

UPDATE: Ministerul român de Externe a confirmat sâmbătă, printr-un comunicat, blocarea unei declarații critice la adresa deciziei SUA privind ambasada sa din Israel. Textul declarației UE […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Raportul GRECO 2017: Unele inițiative legislative duc la încălcarea standardelor anticorupție ale Consiliului Europei

Noile inițiative legislative promovate în 2017 în unele state europene au inversat reformele întreprinse anterior pentru consolidarea luptei împotrivei corupției și ar putea duce la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Summit istoric: Cele două Corei anunță că trec la denuclearizare totală și la încetarea războiului

Întâlnirea dintre liderii celor două Corei e una cu adevărat istorică: În declarația comună semnată vineri de liderul nord-coreean, Kim Jong Un, şi de preşedintele […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Conflict între Președinție și Guvernul PSD-ALDE pe tema mutării Ambasadei României din Israel. Miza lui Liviu Dragnea

Președintele Klaus Iohannis nu a fost informat sau consultat în prealabil în legătură cu subiectul mutării Ambasadei României din Israel la Ierusalim, anunță un comunicat […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »