”Locul unde nu mai poți păcăli pe nimeni” – Balanţa de plăţi: deficitul pe bunuri şi servicii a crescut cu 84%, s-a deteriorat semnificativ gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt

De Adrian N Ionescu | 19.9.2018 .

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni din anul curent un deficit de circa 4,8 miliarde euro, cu aproximativ 16% peste cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului precedent.

De reţinut, pe segmentul de bunuri şi servicii, creşterea soldului negativ a fost de 84% ( de la doar -1,5 miliarde euro până la 2,75 miliarde euro).

În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu un milliard de euro (simplificat, de la -6 miliarde euro la -7 miliarde euro), adică în linie cu înrăutăţirea de 16%, soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut cu aproape şase procente, de la +4,6 miliarde euro la 4,33 miliarde euro.

Aşadar, odată cu reducerea capacităţii de a acoperi importurile de mărfuri cu exporturile realizate, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat pe baza serviciilor oferite.

Iar cifrele arată ceva mai puţin bine şi la transport (de la +2.097 miliarde la +2.024 milioane) şi la prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor (de la +1.594 milioane euro la +1.510 milioane euro).

O situaţie similară s-a înregistrat pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut marginal (cu ceva mai mult de un procent) dar cheltuielile, alimentate de creşterea semnificativă a veniturilor, au avansat cu aproape 20%, de unde şi înrăutăţirea importantă a soldului sectorial ( +68%, de la -452 milioane euro până la -760 milioane euro).

Deficitul consemnat la începutul anului trecut de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a scăzut cu peste 800 de milioane de euro, ceea ce a contribuit în mare măsură la reducerea soldului negativ al contului curent.

Din păcate, pe segmentul veniturilor secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 18%. Atât sumele trimise în ţară ( care au evoluat de la 2.340 milioane euro la 2.058 milioane euro), cât şi cele ieşite din ţară (de la 1.158 milioane euro la 1.091 milioane euro) au fost în scădere.

Investiţiile străine

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat cu circa şase procente sub nivelul de la finele anului trecut (2.430 milioane euro la 31.07.2018 faţă 2.597 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au crescut marginal (+1,7%) în intervalul ianuarie-iulie din acest  faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (2.314 milioane euro faţă de 2.275 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 2.179 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 135 milioane euro.

Atenție la presiunea datoriei pe termen scurt: a crescut cu 23%

Datoria externă totală a crescut după primele şapte luni ale lui 2018 cu circa patru miliarde de euro (sau +4,4%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la circa 97,5 miliarde de euro.

De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 2,5%, datoria pe termen scurt a crescut semnificativ (+23%)Plățile aferente datoriei externe au însumat depăşit 35 de miliarde de euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 22,5%, pe un trend de creştere faţă de lunile anterioare dar sub nivelul de 23,9% din anul 2017 (valoare, la rândul ei, semnificativ sub cele 30% consemnate în 2016).

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a scăzut la doar 4,7 luni, sub nivelul de la finele lui 2017 (5,4 luni) şi destul de departe de recomandarea teoretică de 6 luni.

În fine, un indicator important pentru stabilitatea financiară, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a continuat tendinţa de scădere accentuată, clar vizibilă în tabelul prezentat.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Planurile bugetare a 6 state din Zona Euro sunt neconforme cu Pactul de stabilitate. Italia riscă procedura deficitului excesiv

Comisia Europeană (CE) a constatat că, în cazul a cinci state membre – Belgia, Franța, Portugalia, Slovenia și Spania, „proiectele de planuri bugetare prezintă un […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Preţurile din România, la 48% faţă de media UE, din perspectiva consumului individual efectiv

Nivelul preţurilor din România s-a situat anul trecut la 48% din media UE din perspectiva consumului individual efectiv (abreviat AIC în lb. engleză), potrivit datelor […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ungaria, exemplu de bune practici în analiza de risc fiscal. Procedură strictă în România, deocamdată fără rezultate – studiu Deloitte

Ungaria are o procedură complet transparentă de analiză de risc fiscal potrivit unui studiu Deloitte, care a analizat mai multe proceduri specifice din țările europene. În […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »