MCV: România preia lanterna roșie de la Bulgaria în chestiunea independenței Justiției și riscă redeschiderea unor capitole

De Adrian N Ionescu | 15.11.2017 .

Ritmul global al reformelor din domeniul justiției a stagnat în 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise, precizează un comunicat al Comisiei Europene emis miercuri pe marginea ultimului Raportul MCV.

Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare, mai spune Comisia Europeană.

În concluzie, Comisia păstrează Mecanismul de Verificare pentru România, un nou raport urmând să fie elaborat ”către sfârșitul anului 2018”.

Comunicatul Comisiei Europene:

Comisia Europeană a publicat astăzi cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.

Raportul de astăzi analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei.

Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani și a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcția îndeplinirii tuturor obiectivelor de referință ale MCV. Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privința unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese și în privința altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.

Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referință ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deși datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante și, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referință ale MCV. Către sfârșitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.

Reamintim că în ultimul raport, cel din ianuarie, se consemnau progresele importante făcute de justiție română pe parcursului anului 2016, dar se atrăgea atenția că încheierea monitorizării în timpul mandatului actualei Comisii depinde nu numai de îndeplinirea recomandărilor din raport, ci și de ireversivbilitatea progreselor, de “evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele”.

Principalele probleme prevăzute în Raport

  • Se subliniază importanța evitării unui “climat de confruntare între diferitele ramuri ale statului, ceea ce ar avea consecințe negative asupra independenței sistemului judiciar, problemă care a fost menționată în raportul din ianuarie 2017 și care a rămas de actualitate în perioada de referință a prezentului raport.”
  • “În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea.”
  • “Progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea”.
  • Despre modificarea legilor ce reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și a CSM, Raportul spune că acestea, în forma actuală, “au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie”. Unele dintre propunerile de modificare, se mai psune în raport, “conțin aspecte care afectează independența sistemului judiciar și ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar.”
  • “Criticile la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti (din partea unor politicieni, de exemplu – n. red.) rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice (…) Acceptarea şi respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi faptul de a le permite magistraţilor să îşi facă datoria în mod neîngrădit sunt esenţiale, inclusiv pentru a satisface condiţia prevăzută în raportul din ianuarie (…) Ar fi de așteptat ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declarațiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acțiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat codul (codul de conduită al parlamentarilor).” La fel în cazul miniștrilor, mai spune Comisia.
  • Trebuie cerut avizul Comisiei de la Veneția pentru numirea procurorilor de rang înalt: “Recomandarea din luna ianuarie a precizat necesitatea de a recurge la sprijinul Comisiei de la Veneția pentru a încheia această dezbatere de lungă durată. Rămâne de îndeplinit solicitarea cuprinsă în recomandare, conform căreia România ar trebui să ceară avizul Comisiei de la Veneția”. Reamintim că parlamentarii au explicat că nu mai au timp pentru a cere un aviz al Comisia deoarece legile trebuie adoptate până la sfârșitul anului.
  • În ceea ce privește modificările legislative propuse – “Au fost introduse alte propuneri problematice și necoordonate, și, deși multe nu înregistrează niciodată progrese în cadrul procesului parlamentar, faptul că acestea rămân pe agenda discuțiilor parlamentare introduce un grad important de incertitudine: printre exemplele în acest sens se numără Legea privind grațierea sau cea privind răspunderea magistraților.”
  • “În perioada de raportare, criticarea în media a sistemului judiciar și magistraților a fost deosebit de virulentă și prezentă. Țintele individuale ale acestor atacuri par a fi cu precădere procurori și judecători care se ocupă de cazurile de corupție la nivel înalt. Aceasta s-a extins, de asemenea, la criticarea sistemului judiciar în ansamblu.”
  • Comisia mai spune că sunt necesare criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor “pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie”. “Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona.”

În privința Bulgariei –  fără îngrijorări, progrese importante și noi așteptări

România, cu 12 recomandări de îndeplinit, a fost considerată până acum  elevul sârguincios, comparativ ce Bulgaria, cut 17 recomandări.

Dar, deși comunicatele de miercuri ale Comisiei referitoare la cele două țări seamănă în mare măsură, excepție face un  paragraf esențial :

În paragraful din comunicatul despre România, guvernanții sunt avertizați că există îngrijorări legate de provocările la adresa independenței sistemului judiciar și, prin urmare, a apărut riscul redeschiderii unor subiecte considerate deja închise:

“În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.”

În comunicatul privind Bulgaria, paragraful menționează progrese importante făcute anul acesta în sistemul judiciar, în pofida incertitudinii politice de la începutul anului:

“Deși incertitudinea politică a condus la unele întârzieri în punerea în aplicare a reformelor în acest an, procesul de reformă a primit un nou impuls începând din luna mai, chiar dacă rezultatele finale se lasă încă așteptate în domenii care necesită reforme legislative și acțiune guvernamentală, precum lupta împotriva corupției, relevă documentul Comisiei.

În ce privește domeniul judiciar, raportul constată evoluții importante în 2017, în primul rând alegerea unui nou Consiliu Judiciar Suprem, al cărui impact ar trebui să se manifeste începând de anul viitor.”

MCV, programat inițial pentru doar trei ani după aderare

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost instituit la momentul aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană, în 2007, pentru prevenirea sau rezolvarea deficiențelor din domeniul judiciar și luptei împotriva corupției.

Tratatul de aderare la UE prevede că, dacă există deficiențe grave în transpunerea și punerea în aplicare a acquis-ului în domeniile economic, piața internă și, respectiv, justiție și afaceri interne, pot fi adoptate măsuri de salvgardare într-un termen de până la trei ani de la data aderării.

Autoritățile române au cerut de mai multe ori eliminarea MCV de care a fost condiționată și aderarea la Schengen a celor două state. România îndeplinește condițiile tehnice pentru a intra în zona Schengen, însă câteva state consideră în continuare că aderarea este inoportună cât timp rapoartele MCV nu consemnează dispariția marilor probleme din acest domeniu și reformele din justiție nu vor fi considerate ireversibile.

Doar în cazul României și Bulgariei se aplică MCV.

Etichete: , , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

4 demisii din cabinetul May după aprobarea acordului Brexit

UPDATE. Din guvernul britanic și-au mai anunțat demisiile ministrul adjunct pentru Brexit, Suella Braverman, ministrul pentru muncă și pensii, Esther McVeym și ministrul adjunct pentru Irlanda […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

11.11. ora 11:00. Ziua Armistițiului sărbătorită în toată lumea

Aproximativ 70 de șefi de stat și de guverne și diplomați au participat duminică la ceremoniile organizate în Franța pentru aniversarea a 100 de ani […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Au APĂRUT „Cronicile Curs de Guvernare”: Față în față – două guverne românești: Un veac de singurătate. Și 10 lumânări aprinse la agonia leadeshipului politic românesc

Cu ce am putea începe decât cu începutul: o fotografie comparativă, prin sticla aburită a istoriei – pentru a scana diferențele. Și, odată cu diferențele, […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Președintele Trump anunță retragerea SUA din Tratatul forțelor nucleare intermediare. Reacția Rusiei

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat sâmbătă că va retrage SUA din Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) din cauză că Rusia a încălcat […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Biserica Constantinopolului a recunoscut Biserica Ortodoxă a Ucrainei – un pas spre independența religioasă față de Moscova

Patriarhia Constantinopolului a recunoscut joi o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, la finalul Sfântului Sinod de la Istanbul. Într-un comunicat, Patriarhia a anunţat că “îşi […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »