Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

De Adrian N Ionescu | 2.5.2018 .

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Tradus în limbaj comun, Comisia a formulat miercuri principiile unui mecanism cu ajutorul căruia să poată fi tăiată finanțarea europeană acelor state membre care nu respectă principiul ”domniei legii”.

Noul cadru ar urma să fie, evident, aplicat începând cu următorul exercițiu financiar.

Foarte important: Așa numitul ”Mecanism de Supraveghere Financiară” constituie o propunere separată de proiectul bugetului multianual- care necesită aprobarea unanimă a statelor membre pentru adoptare, deci NU are nevoie de unanimitate pentru a fi pus în funcțiune.

Aflat în Parlamentul European, acolo unde proiectul de buget a fost discutat înainte de prezentarea publică, președintele Jean Claude Juncker a dat asigurări în fața europarlamentarilor că propunerea este ”despre respectarea principiului domniei legii, care este o condiție indispensabilă pentru buna gestiune financiară” și care nu vizează vreun stat anume, ci va fi aplicată în întreaga Uniune.

E limpede însă că, odată adoptat, mecanismul va pune presiune în primul rând pe Ungaria și pe Polonia, state aspru criticate în ultima perioadă pentru derapajele interne, dar și pe România, care deja a intrat în colimator din cauza modificărilor la legile justiției..

Detaliile mecanismului

Noul mecanism propus ar permite UE să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare europeană de o manieră ”proporțională cu natura, gravitatea sau domeniile afectate de deficiențe ale domniei legii”.

O eventuală decizie în acest sens îndreptată împotriva unui stat membru ar urma să fie propusă de către Comisie și adoptată de către Consiliu prin așa numitul vot invers al majorității calificate. Adică, propunerea este adoptată dacă nu există o majoritate calificată împotrivă.

În Consiliu, majoritatea calificată este dată de votul a minim 55% dintre statele membre (16 din 27 de state), reprezentând cel puțin 65% din populația UE.

Această decizie poate fi invocată atunci când, din perspectiva principiului statului de drept, o deficiența generalizată pune în pericol:

  • buna funcționare a autorităților care implementează bugetul Uniunii
  • funcționarea corectă a investigației și a urmăririi penale a fraudelor sau a actelor de corupție legate de buget
  • controlul judiciar eficiente derulat de instanțe independente
  • prevenirea și sancționarea fraudelor, a corupției sau a altor încălcări ale legislației UE referitoare la buget
  • cooperarea eficientă și în timp util cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și cu Biroul procurorului european

Noile reguli ar urma să fie aplicate în relație cu:

  • toate fondurile europene în gestiune comună
  • fonduri în administrare directă și indirectă, în cazul în care beneficiarul financiar este o entitate guvernamentală (națională, autoritate regională, locală, organism public sau organizație privată căreia i sa încredințat o misiune de serviciu public)

(Descărcați AICI fișa sumară a propunerii)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Sistemele de pensii publice în UE – Bismarck versus Beveridge. România: „la noi ca la nimeni”

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și […] ... 
Citeste mai departe »

Cristian Grosu

WRS: România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de robotizare din lume: 15 roboți industriali la 10.000 de angajați

Ritmul robotizării industriei din România este unul dintre cele mai scăzute din lume, ceea ce afectează competitivitatea economiei românești în regiune. România are 15 roboți […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Ambasadă la Ierusalim: Renunță România la atuul de politică externă al neutralității în Orientul Mijlociu ?

În ghemul de interese politice din Orientul Mijlociu, România a fost unul dintre foarte puținele state care și-au jucat corect și avantajos cărțile, motiv pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Deloitte: România este una dintre cele trei excepţii europene care impun tranzacționarea centralizată a gazelor naturale

România, Grecia și Polonia sunt singurele state UE care au impus obligația ca o parte din gazele vândute să fie tranzacționate pe piețe centralizate, sau prin […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »

Finanțări mai mici pentru statele din Estul Europei – viziune austriacă pentru o UE mai ”economă”

Cancelarul austriac Sebastian Kurz (foto) se opune unei creşteri a contribuţiilor statelor membre ale Uniunii Europene la bugetul comunitar după ieşirea Marii Britanii din blocul […] ... 
Citeste mai departe »