Merkel. O ancoră de stabilitate pe care o pierde Europa

De Victor Bratu | 31.10.2018 .

Presa continentală analizeză de trei zile posibilele efecte ale anunțului făcut luni de cancelar referitor la iminenta sa retragere din fruntea Creștin-Democraților germani.

În plan politic intern, decizia poate genera: sfârșitul carierei de cancelar înainte de termen, căderea guvernului, formarea unei noi coaliții, formarea unui guvern minoritar, alegeri anticipate. Sau nimic din cele de mai sus.

Un singur lucru este clar: decizia Angelei Merkel va produce consecințe mult peste granițele Germaniei.

Business as usual la Bruxelles

Lideri de la Bruxelles, dar și presa apropiată de capitala Europei, emit mesaje optimiste, de tipul: UE merge mai departe indiferent de ce se întâmplă la Berlin. Poate că e adevărat. Dar:

Niciun alt lider european nu a mai dominat afacerile europene așa cum o face de 13 ani Angela Merkel. E drept, alții au construit Europa așa cum arată azi, dar nimeni nu poate contesta faptul că Angela Merkel și-a asumat misiunea de a o proteja și de a o duce mai departe.

Angela Merkel a fost prima care a răspuns provocărilor lansate de noua administrație a Statelor Unite. Prima care a sesizat derapajele Turciei și prima care nu doar a vorbit, ci a împins Europa spre cooperare în lupta împotriva terorismului. Și inflexibilă în fața lui Vladimir Putin.

Ieșirea sa din scenă va creea un gol ce pare imposibil de umplut indiferent de cine îi va succede în fruntea politicii germane. O recunosc chiar criticii de azi ai cancelarului.

”Cel mai important lucru pentru noi este că doamna Merkel a anunțat că va rămâne cancelar până la finalul mandatului”, a afirmat luni ministrul polonez de Externe, Jacek Czaputowicz, reprezentantul unui partid care este critic acerb al politicii germane de găzduire a migranților.

”Este crucial pentru noi ca ca să rămână în fruntea guvernului german în următorii 3 ani. Germania este cel mai important partener economic al nostru și cancelarul, ca prieten de nădejde al Cehiei, merită tot respectul nostru”, a spus și premierul Andrej Babiš.

Cel mai mare semn de întrebare al UE trebuie să fie următorul: de câtă autoritate se va mai bucura cancelarul odată ”decuplat” de partid?

Sunt chestiuni de interes general european în care statutul viitor de simplu membru CDU al Angelei Merkel nu va reprezenta o problemă. E vorba de Brexit, e vorba de chestiunea schimbărilor ce se vor opera la vârful instituțiilor europene, fie că discutăm de șefia Comisiei Europene sau de cea a Băncii Centrale Europene.

Germania rămâne, indiferent de cine o conduce, principala forță a Europei. Iar mișcarea Angelei Merkel poate conduce chiar la deblocarea procesul de consolidare a Zonei euro, proces mult întârziat din cauza disputelor generate de viziunile politice germane divergente.

Mai dificil de anticipat este însă suportul care i se va acorda pentru acțiuni pe termen lung ce vizează alt gen de probleme cu care se confruntă Europa: răspunsul la guvernările ilibereale or relația cu Statele Unite și Rusia.

Germania Angelei Merkel

În stilu-i caracteristic, Politico a agregat o serie de date ce compun un portret fidel și totodată moștenirea Angelei Merkel.

Marele păcat pe care populiștii îl atribuie cancelarului este deschiderea granițelor Germaniei pentru migranți imediat după războiul din Siria. A fost însă singurul răspuns uman la criza ce afecta nu doar zona de conflict, ci și Grecia sau Italia.

Angela Merkel conduce guverne în Germania din 2005 și conduce CDU din 2000, de pe vremea când partidul se afla în opoziție. Dacă privim sondajele de opinie din ultimii 13 ani, Angela Merkel s-a achitat cu brio de aceste sarcini, cel puțin în raport cu marele rival politic SPD.

Poate cel mai mare merit al cancelarului este acela că a adus stabilitate politică Germaniei și CDU. În jur, lucrurile au arătat așa:

Graficele de mai jos arată și ce a făcut cancelarul Angela Merkel pentru Germania, din 2005 încoace.

Etichete:

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020

România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

(Cam) când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată

Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avansat drept repere sintetice pentru adoptarea monedei unice europene o rată de creștere […] ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre. Practic, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Consiliul Investitorilor Străini: Salariul minim nu trebuie decis administrativ, lipsește o strategie pentru piața muncii

Politicile publice privind piața muncii suferă de lipsă de coordonare și vizează doar soluții pe termen scurt, spune Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-un comunicat emis […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia a acordat un sfert din permisele noi de rezidență din statele UE de anul trecut. Ucrainienii susțin cel mai mult economia poloneză

Polonia este țara UE care a acordat anul trecut cele mai multe permise noi de rezidență. Din cele 3,1 milioane de astfel de documente emise […] ... 
Citeste mai departe »

Antidotul deficitelor naționale: Bruxelles accelerează cursa către Uniunea monetară

În condițiile în care Comisia Europeană pune sub semnul întrebării eforturile a 5 guverne europene, în special Italia, de a-și balansa conturile publice, liderii statelor […] ... 
Citeste mai departe »

Grupul Vișegrad acuză din nou Bruxelles-ul că se amestecă excesiv în politica internă a statelor membre

Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4), format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, reproșează din nou Bruxelles-ului că se amestecă excesiv […] ... 
Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan: Reprezentantul Guvernului a votat la Bruxelles reducerea fondurilor UE destinate combaterii pestei porcine

Reprezentanții Cabinetului Viorica Dăncilă au votat pe 4 septembrie, la reuniunea Consiliul Uniunii Europene (UE), reducerea alocărilor pentru fermierii afectaţi de pesta porcină africană (PPA) în […] ... 
Citeste mai departe »